Proverbs 23

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

Když sedneš k jídlu se pánem, pilně šetř, co jest před tebou.

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

Jinak vrazil bys nůž do hrdla svého, byl-li bys lakotný.

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

Nežádej lahůdek jeho, nebo jsou pokrm oklamavatelný.

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

Neusiluj, abys zbohatl; od opatrnosti své přestaň.

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

K bohatství-liž bys obrátil oči své? Poněvadž v náhle mizí; nebo sobě zdělalo křídla podobná orličím, a zaletuje k nebi.

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

Nejez chleba člověka závistivého, a nežádej lahůdek jeho.

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Nebo jak on sobě tebe váží v mysli své, tak ty pokrmu toho. Díť: Jez a pí, ale srdce jeho není s tebou.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

Skyvu svou, kterouž jsi snědl, vyvrátíš, a zmaříš slova svá utěšená.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

Před bláznem nemluv, nebo pohrdne opatrností řečí tvých.

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

Nepřenášej mezníku starodávního, a na pole sirotků nevcházej.

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

Silnýť jest zajisté ochránce jejich; onť povede při jejich proti tobě.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Zaveď k učení mysl svou, a uši své k řečem umění.

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

Neodjímej od mladého kázně; nebo umrskáš-li jej metlou, neumřeť.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

Ty metlou jej mrskávej, a tak duši jeho z pekla vytrhneš.

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

Synu můj, bude-li moudré srdce tvé, veseliti se bude srdce mé všelijak ve mně;

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

A plésati budou ledví má, když mluviti budou rtové tvoji pravé věci.

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

Nechť nezávidí srdce tvé hříšníku, ale raději choď v bázni Hospodinově celý den.

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Nebo poněvadž jest odplata, naděje tvá nebude podťata.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Slyš ty, synu můj, a buď moudrý, a naprav na cestu srdce své.

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

Nebývej mezi pijány vína, ani mezi žráči masa.

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Nebo opilec a žráč zchudne, a ospánlivost v hadry obláčí.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Poslouchej otce svého, kterýž tě zplodil, aniž pohrdej matkou svou, když se zstará.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Pravdy nabuď, a neprodávej jí, též moudrosti, umění a rozumnosti.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

Náramně bývá potěšen otec spravedlivého, a ten, kdož zplodil moudrého, veselí se z něho.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Nechať se tedy veselí otec tvůj a matka tvá, a ať pléše rodička tvá.

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

Dej mi, synu můj, srdce své, a oči tvé cest mých ať ostříhají.

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

Nebo nevěstka jest jáma hluboká, a studnice těsná žena cizí.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

Onať také jako loupežník úklady činí, a zoufalce na světě rozmnožuje.

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

Komu běda? komu ouvech? komu svady? komu křik? komu rány darmo? komu červenost očí?

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

Těm, kteříž se zdržují na víně; těm, kteříž chodí, aby vyhledali strojené víno.

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

Nehleď na víno rdící se, že vydává v koflíku záři svou, a přímo vyskakuje.

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

Naposledy jako had uštípne, a jako štír ušťkne.

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

Oči tvé hleděti budou na cizí, a srdce tvé mluviti bude převrácené věci,

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

A budeš jako ten, kterýž spí u prostřed moře, a jako ten, kterýž spí na vrchu sloupu bárky.

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``

Díš: Zbili mne, a nestonal jsem, tloukli mne, a nečil jsem; když procítím, dám se zase v to.