Proverbs 21

Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

Jako potůčkové vod jest srdce královo v ruce Hospodinově; kamžkoli chce, nakloňuje ho.

Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

Všeliká cesta člověka přímá se zdá jemu, ale kterýž zpytuje srdce, Hospodin jest.

A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

Vykonávati spravedlnost a soud více se líbí Hospodinu nežli obět.

Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

Vysokost očí, širokost srdce, a orání bezbožných jest hříchem.

Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

Myšlení bedlivého všelijak ku prospěchu přicházejí, ale každého toho, kdož kvapný jest, toliko k nouzi.

Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

Pokladové jazykem lživým shromáždění jsou marnost pomíjející hledajících smrti.

Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

Zhouba, kterouž činí bezbožníci, bydliti bude u nich; nebo se zpěčují činiti soudu.

Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

Muž, jehož cesta převrácená jest, cizí jest, čistého pak dílo přímé jest.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

Lépe jest bydliti v koutě na střeše,nežli s ženou svárlivou v domě společném.

Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

Duše bezbožného žádá zlého, ani přítel jeho jemu příjemný nebývá.

Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

Posměvač když bývá trestán, hloupý bývá moudřejší; a když se uměle nakládá s moudrým, přijímá umění.

Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

Vyučuje Bůh spravedlivého na domě bezbožného, kterýž vyvrací bezbožné pro zlost.

Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

Kdo zacpává ucho své k volání chudého, i on sám volati bude, a nebude vyslyšán.

Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

Dar skrytý ukrocuje prchlivost, a pocta v klíně hněv prudký.

Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

Radostí jest spravedlivému činiti soud, ale hrůzou činitelům nepravosti.

Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

Člověk bloudící z cesty rozumnosti v shromáždění mrtvých odpočívati bude.

Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

Muž milující veselost nuzníkem bývá, a kdož miluje víno a masti, nezbohatne.

Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

Výplatou za spravedlivého bude bezbožný, a za upřímé ošemetný.

Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

Lépe jest bydliti v zemi pusté než s ženou svárlivou a zlostnou.

Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

Poklad žádostivý a olej jest v příbytku moudrého, bláznivý pak člověk zžírá jej.

Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

Kdo snažně následuje spravedlnosti a milosrdenství, nalézá život, spravedlnost i slávu.

Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

Do města silných vchází moudrý, a boří pevnost doufání jeho.

Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

Kdo ostříhá úst svých a jazyka svého, ostříhá od úzkosti duše své.

Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

Hrdého a pyšného jméno jest posměvač, kterýž vše s neochotností a pýchou dělá.

Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

Žádost lenivého zabijí jej, nebo nechtí ruce jeho dělati.

Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

Každého dne žádostí hoří, spravedlivý pak dává a neskoupí se.

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

Obět bezbožných ohavností jest, ovšem pak jestliže by ji s nešlechetností obětovali.

Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

Svědek lživý zahyne, ale muž, kterýž co slyší, stále mluviti bude.

Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

Muž bezbožný zatvrzuje tvář svou, upřímý pak měří cestu svou.

Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

Není žádné moudrosti, ani opatrnosti, ani rady proti Hospodinu.

Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

Kůň strojen bývá ke dni boje, ale Hospodinovo jest vysvobození.