Proverbs 18

Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

Svémyslný hledá toho, což se jemu líbí, a ve všelijakou věc plete se.

Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

Nezalibuje sobě blázen v rozumnosti, ale v tom, což zjevuje srdce jeho.

Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

Když přijde bezbožný, přichází také pohrdání, a s lehkomyslným útržka.

Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

Slova úst muže vody hluboké, potok rozvodnilý pramen moudrosti.

Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

Přijímati osobu bezbožného není dobré, abys převrátil spravedlivého v soudu.

Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

Rtové blázna směřují k svadě, a ústa jeho bití se domluví.

Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

Ústa blázna k setření jemu, a rtové jeho osídlem duši jeho.

Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

Slova utrhače jsou jako ubitých, ale však sstupují do vnitřností života.

Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

Také ten, kdož jest nedbalý v práci své, bratr jest mrhače.

Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

Věže pevná jest jméno Hospodinovo; k němu se uteče spravedlivý, a bude povýšen.

Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

Zboží bohatého jest město pevné jeho, a jako zed vysoká v mysli jeho.

Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

Před setřením vyvyšuje se srdce člověka, ale před povýšením bývá ponížení.

Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

Kdož odpovídá něco, prvé než vyslyší, počítá se to za bláznovství jemu a za lehkost.

Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

Duch muže snáší nemoc svou, ducha pak zkormouceného kdo snese?

O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

Srdce rozumného dosahuje umění, a ucho moudrých hledá umění.

Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

Dar člověka uprostranňuje jemu, a před oblíčej mocných přivodí jej.

Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

Spravedlivý zdá se ten, kdož jest první v své při, ale když přichází bližní jeho, tedy stihá jej.

Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

Los pokojí svady, a mezi silnými rozeznává.

Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

Bratr křivdou uražený tvrdší jest než město nedobyté, a svárové jsou jako závora u hradu.

Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

Ovocem úst jednoho každého nasyceno bývá břicho jeho, úrodou rtů svých nasycen bude.

Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

Smrt i život jest v moci jazyka, a ten, kdož jej miluje, bude jísti ovoce jeho.

Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

Kdo nalezl manželku, nalezl věc dobrou, a navážil lásky od Hospodina.

Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

Poníženě mluví chudý, ale bohatý odpovídá tvrdě.

Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -

Ten, kdož má přátely, má se míti přátelsky, poněvadž přítel bývá vlastnější než bratr.