Proverbs 17

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

Lepší jest kus chleba suchého s pokojem,nežli dům plný nabitých hovad s svárem.

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

Služebník rozumný panovati bude nad synem, kterýž jest k hanbě, a mezi bratřími děliti bude dědictví.

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

Teglík stříbra a pec zlata zkušuje, ale srdcí Hospodin.

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

Zlý člověk pozoruje řečí nepravých, a lhář poslouchá jazyka převráceného.

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

Kdo se posmívá chudému, útržku činí Učiniteli jeho; a kdo se z bídy raduje, nebude bez pomsty.

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

Koruna starců jsou vnukové, a ozdoba synů otcové jejich.

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

Nesluší na blázna řeči znamenité, ovšem na kníže řeč lživá.

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

Jako kámen drahý, tak bývá vzácný dar před očima toho, kdož jej béře; k čemukoli směřuje, daří se jemu.

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

Kdo přikrývá přestoupení, hledá lásky; ale kdo obnovuje věc, rozlučuje přátely.

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

Více se chápá rozumného jedno domluvení, nežli by blázna stokrát ubil.

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

Zpurný toliko zlého hledá, pročež přísný posel na něj poslán bývá.

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

Lépe člověku potkati se s nedvědicí osiřalou, nežli s bláznem v bláznovství jeho.

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

Kdo odplacuje zlým za dobré, neodejdeť zlé z domu jeho.

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

Začátek svady jest, jako když kdo protrhuje vodu; protož prvé než by se zsilil svár, přestaň.

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

Kdož ospravedlňuje nepravého, i kdož odsuzuje spravedlivého, ohavností jsou Hospodinu oba jednostejně.

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

K čemu jest zboží v ruce blázna, když k nabytí moudrosti rozumu nemá?

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

Všelikého času miluje, kdož jest přítelem, a bratr v ssoužení ukáže se.

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

Člověk bláznivý ruku dávaje, činí slib před přítelem svým.

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

Kdož miluje svadu, miluje hřích; a kdo vyvyšuje ústa svá, hledá potření.

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

Převrácené srdce nenalézá toho, což jest dobrého; a kdož má vrtký jazyk, upadá v těžkost.

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

Kdo zplodil blázna, k zámutku svému zplodil jej, aniž se bude radovati otec nemoudrého.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

Srdce veselé očerstvuje jako lékařství, ale duch zkormoucený vysušuje kosti.

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

Bezbožný tajně béře dar, aby převrátil stezky soudu.

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

Na oblíčeji rozumného vidí se moudrost, ale oči blázna těkají až na konec země.

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

K žalosti jest otci svému syn blázen, a k hořkosti rodičce své.

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

Jistě že pokutovati spravedlivého není dobré, tolikéž, aby knížata bíti měli pro upřímost.

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

Zdržuje řeči své muž umělý; drahého ducha jest muž rozumný.

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

Také i blázen, mlče, za moudrého jmín bývá, a zacpávaje rty své, za rozumného.