Proverbs 16

Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

Při člověku bývá spořádání myšlení, ale od Hospodina jest řeč jazyka.

Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

Všecky cesty člověka čisté se jemu zdají, ale kterýž zpytuje duchy, Hospodin jest.

Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

Uval na Hospodina činy své, a budou upevněna předsevzetí tvá.

Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

Hospodin všecko učinil pro sebe samého, také i bezbožného ke dni zlému.

Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

Ohavností jest Hospodinu každý pyšného srdce; by sobě na pomoc i jiné přivzal, neujde pomsty.

Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

Milosrdenstvím a pravdou očištěna bývá nepravost, a v bázni Hospodinově uchází se zlého.

Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

Když se líbí Hospodinu cesty člověka, také i nepřátely jeho spokojuje k němu.

Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

Lepší jest maličko s spravedlností, než množství důchodů nespravedlivých.

Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

Srdce člověka přemýšlí o cestě své, ale Hospodin spravuje kroky jeho.

Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

Rozhodnutí jest ve rtech královských, v soudu neuchylují se ústa jeho.

Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

Váha a závaží jsou úsudek Hospodinův, a všecka závaží v pytlíku jeho nařízení.

Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

Ohavností jest králům činiti bezbožně; nebo spravedlností upevňován bývá trůn.

Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

Rtové spravedliví líbezní jsou králům, a ty, kteříž upřímě mluví, milují.

Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

Rozhněvání královo jistý posel smrti, ale muž moudrý ukrotí je.

Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

V jasné tváři královské jest život, a přívětivost jeho jako oblak s deštěm jarním.

Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

Mnohem lépe jest nabyti moudrosti než zlata nejčistšího, a nabyti rozumnosti lépe než stříbra.

Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

Cesta upřímých jest odstoupiti od zlého; ostříhá duše své ten, kdož ostříhá cesty své.

Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

Před setřením bývá pýcha, a před pádem pozdvižení ducha.

Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

Lépe jest poníženého duchu býti s pokornými, než děliti kořist s pyšnými.

Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

Ten, kdož pozoruje slova, nalézá dobré; a kdož doufá v Hospodina, blahoslavený jest.

Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

Ten, kdož jest moudrého srdce, slove rozumný, a sladkost rtů přidává naučení.

Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

Rozumnost těm, kdož ji mají, jest pramen života, ale umění bláznů jest bláznovství.

Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

Srdce moudrého rozumně spravuje ústa svá, tak že rty svými přidává naučení.

Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

Plást medu jsou řeči utěšené, sladkost duši, a lékařství kostem.

Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

Cesta zdá se přímá člověku, ale dokonání její jistá cesta smrti.

Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

Člověk pracovitý pracuje sobě, nebo ponoukají ho ústa jeho.

Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

Muž nešlechetný vykopává zlé, v jehožto rtech jako oheň spalující.

Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

Muž převrácený rozsívá sváry, a klevetník rozlučuje přátely.

Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

Muž ukrutný přeluzuje bližního svého, a uvodí jej na cestu nedobrou.

Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

Zamhuřuje oči své, smýšleje věci převrácené, a zmítaje pysky svými, vykonává zlé.

Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

Koruna ozdobná jsou šediny na cestě spravedlnosti se nalézající.

Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

Lepší jest zpozdilý k hněvu než silný rek, a kdož panuje nad myslí svou nežli ten, kterýž dobyl města.

Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -

Do klínu umítán bývá los, ale od Hospodina všecko řízení jeho.