Proverbs 14

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -
Moudrá žena vzdělává dům svůj, bláznice pak rukama svýma boří jej.
Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -
Kdo chodí v upřímnosti své, bojí se Hospodina, ale převrácený v cestách svých pohrdá jím.
În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -
V ústech blázna jest hůl pýchy, rtové pak moudrých ostříhají jich.
Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -
Když není volů, prázdné jsou jesle, ale hojná úroda jest v síle volů.
Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
Svědek věrný neklamá, ale svědek falešný mluví lež.
Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -
Hledá posměvač moudrosti, a nenalézá, rozumnému pak umění snadné jest.
Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -
Odejdi od muže bláznivého, když neseznáš při něm rtů umění.
Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -
Moudrost opatrného jest, aby rozuměl cestě své, bláznovství pak bláznů ke lsti.
Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -
Blázen přikrývá hřích, ale mezi upřímými dobrá vůle.
Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -
Srdce ví o hořkosti duše své, a k veselí jeho nepřimísí se cizí.
Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -
Dům bezbožných vyhlazen bude, ale stánek upřímých zkvetne.
Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -
Cesta zdá se přímá člověku, a však dokonání její jest cesta k smrti.
De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -
Také i v smíchu bolí srdce, a cíl veselí jest zámutek.
Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -
Cestami svými nasytí se převrácený srdcem, ale muž dobrý štítí se jeho.
Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
Hloupý věří každému slovu, ale opatrný šetří kroku svého.
Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -
Moudrý bojí se a odstupuje od zlého, ale blázen dotře a smělý jest.
Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -
Náhlý se dopouští bláznovství, a muž myšlení zlých v nenávisti bývá.
Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -
Dědičně vládnou hlupci bláznovstvím, ale opatrní bývají korunováni uměním.
Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -
Sklánějí se zlí před dobrými, a bezbožní u bran spravedlivého.
Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -
Také i příteli svému v nenávisti bývá chudý, ale milovníci bohatého mnozí jsou.
Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -
Pohrdá bližním svým hříšník, ale kdož se slitovává nad chudými, blahoslavený jest.
În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
Zajisté žeť bloudí, kteříž ukládají zlé; ale milosrdenství a pravda těm, kteříž smýšlejí dobré.
Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -
Všeliké práce bývá zisk, ale slovo rtů jest jen k nouzi.
Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -
Koruna moudrých jest bohatství jejich, bláznovství pak bláznivých bláznovstvím.
Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -
Vysvobozuje duše svědek pravdomluvný, ale lstivý mluví lež.
Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -
V bázni Hospodinově jestiť doufání silné, kterýž synům svým útočištěm bude.
Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -
Bázeň Hospodinova jest pramen života, k vyhýbání se osídlům smrti.
Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -
Ve množství lidu jest sláva krále, ale v nedostatku lidu zahynutí vůdce.
Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -
Zpozdilý k hněvu hojně má rozumu,ale náhlý pronáší bláznovství.
O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -
Život těla jest srdce zdravé, ale hnis v kostech jest závist.
Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -
Kdo utiská chudého, útržku činí Učiniteli jeho; ale ctí jej, kdož se slitovává nad chudým.
Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -
Pro zlost svou odstrčen bývá bezbožný, ale naději má i při smrti své spravedlivý.
Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -
V srdci rozumného odpočívá moudrost, co pak jest u vnitřnosti bláznů, nezatají se.
Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -
Spravedlnost zvyšuje národ, ale hřích jest ku pohanění národům.
Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.
Laskav bývá král na služebníka rozumného, ale hněviv na toho, kterýž hanbu činí.