Job 28

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

Máť zajisté stříbro prameny své, a zlato místo k přehánění.

Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

Železo z země vzato bývá, a kámen rozpuštěný dává měď.

Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

Cíl ukládá temnostem, a všelikou dokonalost člověk vystihá, kámen mrákoty a stínu smrti.

Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

Protrhuje se řeka na obyvatele, tak že ji nemůže žádný přebřesti, a svozována bývá uměním smrtelného člověka, i odchází.

Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

Z země vychází chléb, ačkoli pod ní jest něco rozdílného, podobného k ohni.

pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

V některé zemi jest kamení zafirové a prach zlatý,

Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

K čemuž stezky nezná žádný pták, aniž ji spatřilo oko luňáka,

cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

Kteréž nešlapala mladá zvěř, aniž šel po ní lev.

Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

K škřemeni vztahuje ruku svou, a z kořene převrací hory.

Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

Z skálí vyvodí potůčky, a všecko, což jest drahého, spatřuje oko jeho.

Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

Vylévati se řekám zbraňuje, a tak cožkoli skrytého jest, na světlo vynáší.

Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

Ale moudrost kde nalezena bývá? A kde jest místo rozumnosti?

Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

Neví smrtelný člověk ceny její, aniž bývá nalezena v zemi živých.

Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;

Propast praví: Není ve mně, moře také dí: Není u mne.

Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

Nedává se zlata čistého za ni, aniž odváženo bývá stříbro za směnu její.

nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

Nemůže býti ceněna za zlato z Ofir, ani za onychin drahý a zafir.

Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

Nevrovná se jí zlato ani drahý kámen, aniž směněna býti může za nádobu z ryzího zlata.

Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

Korálů pak a perel se nepřipomíná; nebo nabytí moudrosti dražší jest nad klénoty.

Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

Není jí rovný v ceně smaragd z Mouřenínské země, aniž za čisté zlato může ceněna býti.

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

Odkudž tedy moudrost přichází? A kde jest místo rozumnosti?

Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

Poněvadž skryta jest před očima všelikého živého, i před nebeským ptactvem ukryta jest.

Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

Zahynutí i smrt praví: Ušima svýma slyšely jsme pověst o ní.

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

Sám Bůh rozumí cestě její, a on ví místo její.

Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

Nebo on končiny země spatřuje, a všecko, což jest pod nebem, vidí,

Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

Tak že větru váhu dává, a vody v míru odvažuje.

cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

On též vyměřuje dešti právo, i cestu blýskání hromů.

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

Hned tehdáž viděl ji, a rozhlásil ji,připravil ji, a vystihl ji.

Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

Člověku pak řekl: Aj, bázeň Páně jest moudrost, a odstoupiti od zlého rozumnost.