II Samuel 22

David a îndreptat către Domnul cuvintele acestei cîntări, după ce Domnul l -a izbăvit din mîna tuturor vrăjmaşilor lui şi din mîna lui Saul.
Mluvil pak David Hospodinu slova písně této v ten den, když ho vysvobodil Hospodin z ruky všech nepřátel jeho, i z ruky Saulovy.
El a zis: ,,Domnul este stînca mea, cetăţuia mea, Izbăvitorul meu.
A řekl: Hospodin skála má a hrad můj, i vysvoboditel můj se mnou.
Dumnezeu este stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu şi puterea... care mă mîntuieşte, turnul...... meu cel înalt şi scăparea... mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de sîlnicie.
Bůh skála má, doufati budu v něho; štít můj a roh spasení mého, vyvýšení mé a útočiště mé, spasitel můj, kterýž od násilí vysvobozuje mne.
Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, şi sînt izbăvit de vrămaşii mei.
Chvály hodného vzýval jsem Hospodina, a od nepřátel svých vysvobozen jsem.
Căci valurile morţii mă înconjuraseră, şivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră;
Nebo obklíčily mne byly úzkosti smrti, a proudové bezbožných předěsili mne.
legăturile mormîntului mă înconjuraseră, laţurile morţii mă prinseseră.
Bolesti smrtelné obstoupily mne, a osídla smrti zachvátila mne.
În strîmtoarea mea, am chemat pe Domnul, am chemat pe Dumnezeul meu; din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns la urechile Lui.
V úzkosti své vzýval jsem Hospodina, a k Bohu svému volal jsem, i vyslyšel z chrámu svého hlas můj, a křik můj přišel v uši jeho.
Atunci pămîntul s'a cutremurat şi s'a clătinat, temeliile cerului s'au mişcat şi s'au zguduit, pentrucă El Se mîniase.
Tedy pohnula se a zatřásla země, základové nebes pohnuli se, a třásli se pro rozhněvání jeho.
Fum se ridica din nările Lui, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţîşneau din ea.
Dým vycházel z chřípí jeho, a oheň zžírající z úst jeho, od něhož se uhlí roznítilo.
A plecat cerurile, şi S'a pogorît: un nor gros era subt picioarele Lui.
Nakloniv nebes, sstoupil, a mrákota byla pod nohami jeho.
Călărea pe un heruvim, şi sbura, venea pe aripile vîntului;
I vsedl na cherubín a letěl, a spatřín jest na peří větrovém.
era înconjurat cu întunerecul ca şi cu un cort, era înconjurat cu grămezi de ape şi cu nori întunecoşi.
Položil temnosti vůkol sebe jako stany, shrnutí vod, oblaky husté.
Din strălucirea care era înaintea Lui schinteiau cărbuni de foc.
Od blesku oblíčeje jeho rozpálilo se uhlí řeřavé.
Domnul a tunat din ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul;
Hřímal s nebes Hospodin, a Nejvyšší vydal zvuk svůj.
a aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a aruncat fulgerul, şi i -a pus pe fugă.
Vystřelil i střely, kterýmiž je rozptýlil, a blýskání, jímž je porazil.
Fundul mării s'a văzut, temeliile lumii au fost descoperite, de mustrarea Domnului, de vuietul suflării nărilor Lui.
I ukázaly se hlubiny mořské, a odkryti jsou základové okršlku, pro zůřivé kárání Hospodinovo, pro dmýchání větru chřípí jeho.
El şi -a întins mîna de sus din înălţime, m'a apucat, m'a scos din apele cele mari;
Poslav s výsosti, přijal mne, vytáhl mne z vod velikých.
m'a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei cari erau mai tari decît mine.
Vysvobodil mne od nepřítele mého silného, od těch, kteříž mne nenáviděli, ačkoli silnější mne byli.
Ei mă prinseseră în ziua strîmtorării mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu,
Předstihli mne v den trápení mého, ale Hospodin byl mi podpora.
El m'a scos la loc larg. El m'a mîntuit, pentrucă mă iubeşte.
Kterýž vyvedl mne na prostranství, vysvobodil mne, nebo sobě oblíbil mne.
Domnul mi -a răsplătit după nevinovăţia mea, mi -a făcut după curăţia mînilor mele;
Odplatil mi Hospodin podlé spravedlnosti mé, podlé čistoty rukou mých odplatil mi.
căci am păzit căile Domnului, nu m'am făcut vinovat faţă de Dumnezeul meu.
Nebo jsem ostříhal cest Hospodinových, aniž jsem se bezbožně strhl Boha svého.
Toate poruncile Lui au fost înaintea mea, şi nu m'am depărtat dela legile Lui.
Všickni zajisté soudové jeho jsou před oblíčejem mým, aniž jsem od kterých ustanovení jeho odstoupil.
Am fost fără vină înaintea Lui, m'am păzit de fărădelegea mea.
A tak byv dokonalý před ním, šetřil jsem, abych se nedopustil nepravosti.
De aceea Domnul mi -a răsplătit nevinovăţia mea, după curăţia mea înainte Lui.
Protož odplatil mi Hospodin podlé spravedlnosti mé, vedlé čistoty mé před očima jeho.
Cu cel bun Tu eşti bun, cu omul drept Te porţi după dreptate,
Ty, Pane, s milosrdným milosrdně nakládáš, a k upřímému upřímě se máš.
cu cel curat eşti curat, cu cel îndărătnic Te porţi după îndărătnicia lui.
K sprostnému sprostně se ukazuješ, a s převráceným převráceně zacházíš.
Tu mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi cu privirea Ta, scobori pe cei mîndri.
Lid pak ssoužený vysvobozuješ, ale před vysokomyslnými oči své sklopuješ.
Da, Tu eşti lumina mea, Doamne! Domnul luminează întunerecul meu.
Ty zajisté jsi svíce má, ó Hospodine. Hospodin jistě osvěcuje temnosti mé.
Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste zid.
Nebo v tobě proběhl jsem vojska, v Bohu svém přeskočil jsem zed.
Căile lui Dumnezeu sînt desăvîrşite, cuvîntul Domnului este curăţit; El este un scut pentru toţi cei ce caută adăpost în El.
Toho Boha silného cesta jest dokonalá, výmluvnosti Hospodinovy přečištěné; onť jest štít všech, kteříž doufají v něho.
Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul? Şi cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru?
Nebo kdo jest Bohem kromě Hospodina? A kdo jest skalou kromě Boha našeho?
Dumnezeu este cetăţuia mea cea tare, şi El mă călăuzeşte pe calea cea dreaptă....
Bůh jest síla má i vojska mého, onť působí volnou cestu mou.
El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, şi El mă aşează pe locurile mele cele înalte.
Činí nohy mé jako laní, a na vysokých místech mých postavuje mne.
Îmi deprinde mînile la luptă, şi braţele mele întind arcul de aramă.
Cvičí ruce mé k boji, tak že lámi lučiště ocelivá rukama svýma.
Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, şi ajung mare prin bunătatea Ta.
Nebo dal mi štít spasení svého, a dobrotivost jeho zvelebila mne.
Lărgeşti drumul supt paşii mei, şi picioarele mele nu se clatină.
Rozšířil kroky mé pode mnou, aby se nepodvrtly nohy mé.
Urmăresc pe vrăjmaşii mei, şi -i nimicesc, nu mă întorc pînă nu -i nimicesc.
Honil jsem nepřátely své a zahladil jsem je, aniž jsem se navrátil, dokudž jsem jich nevyplénil.
Îi nimicesc, îi zdrobesc, de nu se mai scoală; cad subt picioarele mele.
Docela jsem je vyhubil a sprobodal jsem je, tak že nepovstanou; i padli pod nohy mé.
Tu mă încingi cu putere pentru luptă, răpui subt mine pe protivnicii mei.
Ty zajisté, Bože, přepásals mne udatností k boji, porazils pode mne ty, kteříž povstávají proti mně.
Faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi nimicesc pe ceice mă urăsc.
Nýbrž dals mi šíji nepřátel mých, těch, kteříž v nenávisti měli mne, a vyplénil jsem je.
Se uită în jurul lor, şi nu -i cine să -i scape. Strigă către Domnul dar nu le răspunde!
Ohlédali se, ale nebyl, kdo by vysvobodil, k Hospodinu, ale nevyslyšel jich.
Îi pisez ca pulberea pămîntului, îi zdrobesc, îi calc în picioare, ca noroiul de pe uliţe.
I potřel jsem je jako prach země, jako bláto na ulicích potlačil a rozptýlil jsem je.
Mă scapi din neînţelegerile poporului meu; mă păstrezi drept căpetenie a neamurilor; un popor... pe care nu -l cunoşteam îmi este supus.
Ty jsi mne vytrhl z různic lidu mého, zachovals mne, abych byl za hlavu národům; lid neznámý mně sloužil.
Fiii străinului mă linguşesc; mă ascultă la cea dintîi poruncă.
Cizozemci lhali mi, a jakž zaslechli, uposlechli mne.
Fiii străinului leşină dela inimă, tremură cînd ies afară din cetăţuie.
Cizozemci svadli, a třásli se i v ohradách svých.
Trăiască Domnul, şi binecuvîntată să fie Stînca mea! Înălţat să fie Dumnezeu, Stînca mîntuirii mele,
Živť jest Hospodin, a požehnaná skála má; protož ať jest vyvyšován Bůh, skála spasení mého,
Dumnezeu, care este răzbunătorul meu, care-mi supune popoarele,
Bůh silný, kterýž dává mi pomsty a podmaňuje mi lidi.
şi care mă face să scap de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai pesus de protivnicii mei, mă izbăveşti de omul asupritor.
Vyvodíš mne z prostřed nepřátel mých, a nad povstávajícími proti mně vyvyšuješ mne, člověka nepravého mne zbavuješ.
De aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne! Şi voi cînta spre slava Numelui Tău.
Protož chváliti tě budu, Hospodine, mezi národy, a jménu tvému žalmy zpívati budu.
El dă mari izbăviri împăratului Său, şi arată milă unsului Său: lui David, şi seminţei... lui, pentru totdeauna.``
Onť jest hrad jistého spasení krále svého, a ten, kterýž činí milosrdenství pomazanému svému Davidovi, i semeni jeho až na věky.