Proverbs 9

Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

Mudrost je sazidala sebi kuću, i otesala sedam stupova.

Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

Poklala je svoje klanice, pomiješala svoje vino i postavila svoj stol.

Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

Poslala je svoje djevojke da objave svrh gradskih visina:

,,Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

"Tko je neiskusan, neka se svrati ovamo!" A nerazumnima govori:

,,Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

"Hodite, jedite od mojega kruha i pijte vina koje sam pomiješala.

Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

Ostavite ludost, da biste živjeli, i hodite putem razboritosti."

Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

Tko poučava podrugljivca, prima pogrdu, i tko prekorava opakoga, prima ljagu.

Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

Ne kori podsmjevača, da te ne zamrzi; kori mudra, da te zavoli.

Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

Pouči mudroga, i bit će još mudriji; uputi pravednoga, i uvećat će se njegovo znanje.

Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

Gospodnji strah početak je mudrosti, a razboritost je spoznaja Presvetog.

Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

"Po meni ti se umnožavaju dani i množe ti se godine života.

Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

Ako si mudar, sebi si mudar; budeš li podsmjevač, sam ćeš snositi."

Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

Gospođa ludost puna je strasti, prosta je i ne zna ništa.

Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

I sjedi na vratima svoje kuće na stolici, u gradskim visinama,

ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

te poziva one koji prolaze putem, koji ravno idu svojim stazama:

,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

"Tko je neiskusan, neka se svrati ovamo!" I nerazumnomu govori:

,,Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

"Kradena je voda slatka i ugodno je potajno jesti kruh."

El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.

A on ne zna da su Sjene ondje, da uzvanici njezini počivaju u Podzemlju.