Proverbs 6

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

Sine moj, kad jamčiš bližnjemu svojem i daš svoju ruku drugome,

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

vezao si se vlastitim usnama, uhvatio se riječima svojih usta;

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

učini onda ovo, sine moj: oslobodi se! Jer si dopao u ruke bližnjemu svojemu; idi, baci se preda nj i salijeći bližnjega svoga.

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

Ne daj sna svojim očima ni drijema svojim vjeđama;

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

otmi se kao gazela iz mreže i kao ptica iz ruku ptičaru.

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

Idi k mravu, lijenčino, promatraj njegove pute i budi mudar:

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

on nema vođe, nadzornika, ni nadstojnika,

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

ljeti se sebi brine za hranu i prikuplja jelo u doba žetve.

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

A ti, dokle ćeš, lijenčino, spavati? Kad ćeš se dići oda sna svoga?

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

Još malo odspavaj, još malo odrijemaj, još malo podvij ruke za počinak

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

i doći će tvoje siromaštvo kao skitač i tvoja oskudica kao oružanik.

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

Nevaljalac i opak čovjek hodi s lažljivim ustima;

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

namiguje očima, lupka nogama, pokazuje prstima;

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

prijevare su mu u srcu, snuje zlo u svako doba, zameće svađe.

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

Zato će mu iznenada doći propast, i učas će se slomiti i neće mu biti lijeka.

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

Šest je stvari koje Gospod mrzi, a sedam ih je gnusoba njegovu biću:

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

ohole oči, lažljiv jezik, ruke koje prolijevaju krv nevinu,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

srce koje smišlja grešne misli, noge koje hitaju na zlo,

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

lažan svjedok koji širi laži, i čovjek koji zameće svađe među braćom.

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

Sine moj, čuvaj zapovijedi oca svoga i ne odbacuj nauka matere svoje.

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

Priveži ih sebi na srce zauvijek, ovij ih oko svoga grla;

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

da te vode kada hodiš, da te čuvaju kada spavaš i da te razgovaraju kad se probudiš.

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

Jer je zapovijed svjetiljka, pouka je svjetlost, opomene stege put su života;

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

da te čuvaju od zle žene, od laskava jezika tuđinke.

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

Ne poželi u svom srcu njezine ljepote i ne daj da te osvoji trepavicama svojim,

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

jer bludnici dostaje i komad kruha, dok preljubnica lovi dragocjeni život.

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

Može li tko nositi oganj u njedrima a da mu se odjeća ne upali?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

Može li tko hoditi po živom ugljevlju a svojih nogu da ne ožeže?

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

Tako biva onomu tko ide k ženi svoga bližnjega: neće ostati bez kazne tko god se nje dotakne.

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

Ne sramote li lupeža sve ako je krao da gladan utoli glad:

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

uhvaćen, on sedmerostruko vraća i plaća svim imanjem kuće svoje.

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

Nerazuman je, dakle, tko se upušta s preljubnicom; dušu svoju gubi koji tako čini.

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

Bruke i sramote dopada i rug mu se nikad ne briše.

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

Jer bijesna je ljubomornost u muža: on ne zna za milost u osvetni dan;

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

ne pristaje ni na kakav otkup i ne prima ma kolike mu darove dao.