Proverbs 27

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Ne hvali se danom sutrašnjim jer ne znaš što danas može donijeti.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Neka te hvali drugi, a ne tvoja usta, tuđinac, a ne tvoje usne.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

Težak je kamen i pijesak je težak, ali je od obojega teži bezumnikov bijes.

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

Jarost je okrutna i srdžba žestoka a tko će odoljeti ljubomoru?

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Bolji je javni ukor nego lažna ljubav.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

Čestiti su udarci prijateljevi, a lažni poljupci neprijateljevi.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

Sito grlo prezire i med samotok, a gladnu je i sve gorko - slatko.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Kao ptica daleko od gnijezda svog, takav je čovjek daleko od svojeg zavičaja.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

Kao što ulje i kad vesele srce, tako i slatkoća prijateljstva tješi dušu.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Ne ostavljaj prijatelja svoga ni prijatelja očeva i ne dolazi u kuću bratovu kad si u nesreći; bolji je susjed blizu nego brat daleko.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

Budi mudar, sine moj, i obraduj mi srce da mogu odgovoriti onome koji me grdi.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

Pametan čovjek opazi zlo i skrije se, a glupaci idu bezbrižno i trpe kaznu.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Uzmi haljinu onomu tko je jamčio za drugoga i oplijeni ga mjesto tuđinca.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

Tko pozdravlja svoga prijatelja naglas, a rano ujutro, prima mu se blagoslov za kletvu.

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

Streha što prokišnjava za žestoke kiše i svadljiva žena - jedno su te isto.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

Tko nju zaustavlja, zaustavlja vjetar i desnicom hvata ulje.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

Željezo se željezom oštri i čovjek oštri jedan drugoga.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

Tko čuva smokvu, jede od njena ploda, i tko čuva svoga gospodara, poštiva se.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

Kao što se u vodi različito odražava lice od lica, tako i u srcu čovjek od čovjeka.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

Carstvo Smrti i Propast ne mogu se zasititi, tako ni oči čovječje.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Taljika je za srebro i peć za zlato, a čovjek se poznaje po ustima koja ga hvale.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Da bezumnika stučeš tučkom u stupi, ne bi ga ostavila ludost njegova.

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

Brižno pazi na stoku svoju i srcem se brini o stadima,

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

jer blago ne traje dovijeka; i baštini li se kruna od koljena do koljena?

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

Kad trava nikne i zelen se pokaže i bilje se kupi planinsko,

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

tad su ti janjci za odijelo i jarci za kupovinu polja;

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

tad imaš izobilje kozjega mlijeka sebi za jelo, i za hranu kući svojoj i za prehranu sluškinjama svojim.