Proverbs 24

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

Ne zavidi opakim ljudima niti želi da budeš s njima.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

Jer im srce smišlja nasilje i usne govore o nedjelu.

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

Mudrošću se zida kuća i razborom utvrđuje,

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

i po znanju se pune klijeti svakim blagom dragocjenim i ljupkim.

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

Bolji je mudar od jakoga i čovjek razuman od silne ljudine.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

Jer s promišljanjem se ide u boj i pobjeda je u mnoštvu savjetnika.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Previsoka je bezumnomu mudrost: zato na sudu ne otvara usta svojih!

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Tko smišlja zlo zove se učitelj podmukli.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

Ludost samo grijeh snuje, i podrugljivac je mrzak ljudima.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Kloneš li u dan bijede, bijedna je tvoja snaga.

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Izbavi one koje vode u smrt; i spasavaj one koji posrćući idu na stratište.

Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Ako kažeš: "Nismo za to znali", ne razumije li onaj koji ispituje srca? I ne znade li onaj koji ti čuva dušu? I ne plaća li on svakomu po njegovim djelima?

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Jedi med, sine moj, jer je dobar, i saće je slatko nepcu tvome.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Takva je, znaj, i mudrost tvojoj duši: ako je nađeš, našao si budućnost i nada tvoja neće propasti.

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

Ne postavljaj, opaki, zasjede stanu pravednikovu, ne čini nasilja boravištu njegovu;

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

jer padne li pravednik i sedam puta, on ustaje, a opaki propadaju u nesreći.

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

Ne veseli se kad padne neprijatelj tvoj i ne kliči srcem kada on posrće,

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

da ne bi vidio Jahve i za zlo uzeo i obratio srdžbu svoju od njega.

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

Nemoj se srditi zbog zločinaca, nemoj zavidjeti opakima,

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

jer zao čovjek nema budućnosti, svjetiljka opakih gasi se.

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Boj se Jahve, sine moj, i kralja: i ne buni se ni protiv jednoga ni protiv drugoga.

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

Jer iznenada provaljuje nesreća njihova i tko zna kad će doći propast njihova.

Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

I ovo je od mudraca: Ne valja biti pristran na sudu.

Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

Tko opakomu veli: "Pravedan si", proklinju ga narodi i kunu puci;

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

a oni koji ga ukore nalaze zadovoljstvo, i na njih dolazi blagoslov sreće.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

U usta ljubi tko odgovara pošteno.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Svrši svoj posao vani i uredi svoje polje, potom i kuću svoju zidaj.

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Ne svjedoči lažno na bližnjega svoga: zar ćeš varati usnama svojim?

Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Ne reci: "Kako je on meni učinio, tako ću i ja njemu; platit ću tom čovjeku po djelu njegovu!"

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

Prolazio sam mimo polje nekog lijenčine i mimo vinograd nekog luđaka,

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

i gle, sve bijaše zaraslo u koprive, i sve pokrio čkalj, i kamena ograda porušena.

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

Vidjeh to i pohranih u srcu, promotrih i uzeh pouku:

,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

"Još malo odspavaj, još malo odrijemaj, još malo podvij ruke za počinak,

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

i doći će tvoje siromaštvo kao skitač i oskudica kao oružanik!"