Proverbs 19

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

Bolji je siromah koji živi u nedužnosti nego čovjek opakih usana i k tomu bezuman.

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

Revnost bez razboritosti nije dobra, i tko brzo hoda, spotiče se.

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

Ludost čovjeku kvari život, a srce mu se ljuti na Jahvu!

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

Bogatstvo pribavlja mnoge prijatelje, a siromaha i njegov prijatelj ostavlja.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

Lažljiv svjekok ne ostaje bez kazne, i tko širi laži, neće uteći.

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

Mnogi laskaju licu odličnikovu i svatko je prijatelj čovjeku darežljivu.

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

Na siromaha mrze sva braća njegova, još više se udaljuju od njega prijatelji njegovi: on hlepi za dobrim riječima, ali ih ne nalazi!

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

Tko stječe razboritost, ljubi sebe, a tko čuva razum, nalazi sreću.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

Lažljiv svjedok ne ostaje bez kazne, i tko širi laži, propada.

Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

Ne dolikuje bezumnomu živjeti raskošno, a još manje sluzi vlast nad knezovima.

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

Um čovjeka usteže od srdžbe, a čast mu je oprostiti krivicu.

Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

Kraljev je gnjev kao rika lavlja, a njegova milost kao rosa bilju.

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

Nesreća je ocu svojemu bezuman sin, i neprestano prokišnjavanje svađe su ženine.

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

Kuća se i bogatstvo baštine od otaca, a od Jahve je žena razumna.

Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

Lijenost navlači čovjeku dubok san i nemarna duša gladuje.

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

Tko se drži zapovijedi, čuva život svoj, a tko ne pazi putove svoje, umire.

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

Jahvi pozaima tko je siromahu milostiv, i on će mu platiti dobročinstvo.

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

Kažnjavaj sina svoga dok ima nade, ali ne idi za tim da ga ubiješ.

Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

Tko je jarostan, plaća globu, i kad ga štediš, samo uvećavaš njegov gnjev.

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

Slušaj savjet i primaj pouku, kako bi naposljetku postao mudar.

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

Mnogo je namisli u srcu čovječjem, ali što Jahve naumi, to i bude.

Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

Dražest je čovjekova u dobroti njegovoj, i bolji je siromah od lažljivca.

Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

Strah Gospodnji daje život, i tko se njime ispuni, zlo ga ne pohodi.

Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

Lijenčina umače ruku u zdjelu, ali je ustima svojim ne prinosi.

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

Udari podsmjehivača, i lud se opameti; ukori razumnog, i shvatit će znanje.

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

Sin je sramotan i pokvaren tko zlostavlja oca i odgoni majku.

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

Prestani, sine moj, slušati naputke koji odvode od riječi spoznaje!

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

Nevaljao se svjedok podruguje pravdi i usta opakih gutaju nepravdu.

Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

Pripravljene su kazne podsmjevačima i udarci za leđa bezumnika.