Proverbs 14

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

Ženska mudrost sagradi kuću, a ludost je rukama razgrađuje.

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

Tko živi s poštenjem, boji se Jahve, a tko ide stranputicom, prezire ga.

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

U luđakovim je ustima šiba za oholost njegovu, a mudre štite vlastite usne.

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

Gdje nema volova, prazne su jasle, a obilna je žetva od snage bikove.

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

Istinit svjedok ne laže, a krivi svjedok širi laž.

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

Podsmjevač traži mudrost i ne nalazi je, a razumni lako dolazi do znanja.

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

Idi od čovjeka bezumna jer nećeš upoznati usne što zbore znanje.

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

Mudrost je pametna čovjeka u tom što pazi na svoj put, a bezumnička ludost prijevara je.

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

Luđacima je grijeh šala, a milost je Božja s poštenima.

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

Srce poznaje svoj jad, i veselje njegovo ne može dijeliti nitko drugi.

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

Dom opakih propast će, a šator će pravednika procvasti.

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

Neki se put učini čovjeku prav, a na koncu vodi k smrti.

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

I u smijehu srce osjeća bol, a poslije veselja dolazi tuga.

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

Otpadnik se siti svojim prestupcima, a dobar čovjek svojim radom.

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

Glupan vjeruje svakoj riječi, a pametan pazi na korak svoj.

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

Mudar se boji i oda zla se uklanja, a bezuman se raspaljuje i bez straha je.

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

Nagao čovjek čini ludosti, a razborit ih podnosi.

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

Glupaci baštine ludost, a mudre ovjenčava znanje.

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

Zli padaju ničice pred dobrima i opaki pred vratima pravednikovim.

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

I svom prijatelju mrzak je siromah, a bogataš ima mnogo ljubitelja.

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

Griješi tko prezire bližnjega svoga, a blago onomu tko je milostiv ubogima.

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

Koji snuju zlo, ne hode li stranputicom, a zar nisu dobrota i vjernost s onima koji snuju dobro?

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

U svakom trudu ima probitka, a pusto brbljanje samo je na siromaštvo.

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

Mudrima je vijenac bogatstvo njihovo, a bezumnima kruna - njihova ludost.

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

Istinit svjedok izbavlja duše, a tko laži širi, taj je varalica.

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

U strahu je Gospodnjem veliko pouzdanje i njegovim je sinovima utočište.

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

Strah Gospodnji izvor je života: on izbavlja od zamke smrti.

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

Mnoštvo je naroda ponos kralju, a bez puka knez propada.

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

Tko se teško srdi, velike je razboritosti, a nabusit duhom pokazuje ludost.

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

Mirno je srce život tijelu, a ljubomor je gnjilež u kostima.

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

Tko tlači siromaha huli na stvoritelja, a časti ga tko je milostiv ubogomu.

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

Opaki propada zbog vlastite pakosti, a pravednik i u samoj smrti nalazi utočište.

Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

U razumnu srcu mudrost počiva, a što je u bezumnome, to se i pokaže.

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

Pravednost uzvisuje narod, a grijeh je sramota pucima.

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

Kralju je mio razborit sluga, a na sramotna se srdi.