Ecclesiastes 10

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

Uginula muha usmrdi mirisno ulje, a i malo ludosti jače je od mudrosti i časti.

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

Mudrac kroči pravim putem, a luđak krivim.

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

Dovoljno je da luđak pođe putem: kako razbora nema, svakomu pokazuje da je lud.

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

Ako se na te digne vladaočev gnjev, ne ostavljaj svoga mjesta, jer blagost sprečava velike grijehe.

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

Ima zlo što ga vidjeh pod suncem kao prestupak koji dolazi od vladaoca:

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

ludost se podiže na najviša mjesta, a veliki zauzimaju niske položaje.

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

Vidjeh sluge na konjima, a knezove gdje idu pješice kao sluge.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

Tko jamu kopa, u nju pada; i tko ruši zid, ujeda ga zmija.

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

Tko lomi kamenje, ono ga ranjava; tko cijepa drva, može nastradati.

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

Kad zatupi željezo i oštrica mu nije nabrušena, tada treba više snage; a nagrada mudrosti je uspjeh.

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

Ako zmija ujede prije čaranja, ništa onda opčaratelj ne koristi.

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

Pune su miline riječi iz usta mudraca, a bezumnika upropašćuju njegove usne.

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

On počinje svoje besjede ludošću i svršava ih potpunim bezumljem.

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

Luđak previše govori: čovjek ne poznaje budućnost, i tko mu može kazati što će poslije njega biti?

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

Luđake mori njihov trud; tko ne zna puta, ne može u grad.

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

Jao tebi, zemljo, kad ti je kralj premlad i knezovi se već ujutro goste.

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

Blago tebi, zemljo, kad ti je kralj plemenit i knezovi ti u svoje vrijeme blaguju da se okrijepe, a ne da se opiju.

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

S lijenosti se ugiblju grede, zbog nebrige prokišnjava kuća.

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

Ali su gozbe radi zabave i vino uveseljava život, a novci pribavljaju sve.

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.

Ni u svojoj misli ne kuni kralja, ni u svojoj ložnici ne kuni bogataša, jer će ptice odnijeti glas i kleveta lako okrilati.