Lamentations 5

,,Adu-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s'a întîmplat! Uită-Te şi vezi-ne ocara!

耶和华啊，求你记念我们所遭遇的事，观看我们所受的凌辱。

Moştenirea noastră a trecut la nişte străini, casele noastre la cei din alte ţări!

我们的产业归与外邦人；我们的房屋归与外路人。

Am rămas orfani, fără tată; mamele noastre sînt ca nişte văduve.

我们是无父的孤儿；我们的母亲好像寡妇。

Apa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim.

我们出钱才得水喝；我们的柴是人卖给我们的。

Prigonitorii ne urmăresc cu îndîrjire, şi cînd obosim, nu ne dau odihnă.

追赶我们的，到了我们的颈项上；我们疲乏不得歇息。

Am întins mîna spre Egipt, spre Asiria, ca să ne săturăm de pîne.

我们投降埃及人和亚述人，为要得粮吃饱。

Părinţii noştri, cari au păcătuit, nu mai sînt, iar noi le purtăm păcatele.

我们列祖犯罪，而今不在了；我们担当他们的罪孽。

Robii ne stăpînesc, şi nimeni nu ne izbăveşte din mînile lor.

奴仆辖制我们，无人救我们脱离他们的手。

Ne căutăm pînea cu primejdia vieţii noastre, căci ne ameninţă sabia în pustie.

因为旷野的刀剑，我们冒著险才得粮食。

Ne arde pielea ca un cuptor, de frigurile foamei.

因饥饿燥热，我们的皮肤就黑如炉。

Au necinstit pe femei în Sion, pe fecioare în cetăţile lui Iuda.

敌人在锡安玷污妇人，在犹大的城邑玷污处女。

Mai marii noştri au fost spînzuraţi de mînile lor; Bătrînilor nu le -a dat nici o cinste

他们吊起首领的手，也不尊敬老人的面。

Tinerii au fost puşi să rîşnească, şi copiii cădeau supt poverile de lemn.

少年人扛磨石，孩童背木柴，都绊跌了。

Bătrînii nu se mai duc la poartă, şi tinerii au încetat să mai cînte.

老年人在城门口断绝；少年人不再作乐。

S'a dus bucuria din inimile noastre, şi jalea a luat locul jocurilor noastre.

我们心中的快乐止息，跳舞变为悲哀。

A căzut cununa de pe capul nostru! Vai de noi, căci am păcătuit!

冠冕从我们的头上落下；我们犯罪了，我们有祸了！

Dacă ne doare inima, dacă ni s'au întunecat ochii,

这些事我们心里发昏，我们的眼睛昏花。

este din pricină că muntele Sionului este pustiit, din pricină că se plimbă şacalii prin el.

锡安山荒凉，野狗（或译：狐狸）行在其上。

Dar Tu, Doamne, împărăţeşti pe vecie; scaunul Tău de domnie dăinuieşte din neam în neam!

耶和华啊，你存到永远；你的宝座存到万代。

Pentruce să ne uiţi pe vecie, şi să ne părăseşti pentru multă vreme?

你为何永远忘记我们？为何许久离弃我们？

Întoarce-ne la Tine, Doamne, şi ne vom întoarce! Dă-ne iarăş zile ca cele de odinioară!

耶和华啊，求你使我们向你回转，我们便得回转。求你复新我们的日子，像古时一样。

Să ne fi lepădat Tu de tot oare, şi să Te fi mîniat Tu pe noi peste măsură de mult

你竟全然弃绝我们，向我们大发烈怒？