Psalms 49

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.) Ascultaţi lucrul acesta, toate popoarele, luaţi aminte, toţi locuitorii lumii:

(По слав. 48) За първия певец. Псалм на Кореевите синове. Чуйте това, всички народи; дайте ухо, всички жители на света,

mici şi mari, bogaţi şi săraci!

както нископоставени, така и високопоставени, богати и бедни заедно!

Gura mea va vorbi cuvinte înţelepte, şi inima mea are gînduri pline de judecată.

Устата ми ще говори мъдрост и размишлението на сърцето ми — разбиране.

Eu îmi plec urechea la pildele care îmi sînt însuflate, îmi încep cîntarea în sunetul arfei.

Ще приклоня ухото си към притча, ще изложа гатанката си на арфа.

Pentru ce să mă tem în zilele nenorocirii, cînd mă înconjoară nelegiuirea protivnicilor mei?

Защо да се боя в дни на бедствие, когато ме обкръжи беззаконието на тези, които са по петите ми,

Ei se încred în avuţiile lor, şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare.

които се уповават на имота си и се хвалят с изобилието на богатството си!

Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării.

Никой не може по никакъв начин да изкупи брат си, нито да даде на Бога откуп за него —

Răscumpărarea sufletului lor este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată.

защото скъпо е изкупването на душите им и човек трябва да престане завинаги да се опитва —

Nu vor trăi pe vecie, nu pot să nu vadă mormîntul.

за да живее вечно и да не види изтление.

Da, îl vor vedea: căci înţelepţii mor, nebunul şi prostul deopotrivă pier, şi lasă altora avuţiile lor.

Защото вижда, че мъдрите умират, и безумният, и неразумният заедно погиват, и оставят имота си на други.

Ei îşi închipuiesc că vecinice le vor fi casele, că locuinţele lor vor dăinui din veac în veac, ei, cari dau numele lor la ţări întregi.

Тайната им мисъл е, че домовете им ще стоят вечно и жилищата им — от поколение във поколение; наричат с имената си земите си.

Dar omul pus în cinste nu dăinuieşte, ci este ca dobitoacele cari se taie.

Но човекът, който е на почит, не остава; той е като животните, които се изтребват.

Iată ce soartă au ei, cei plini de atîta încredere, precum şi cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor. -

Това е пътят на безумните; а идващите след тях одобряват думите им. (Села.)

Sînt duşi ca o turmă în locuinţa morţilor, îi paşte moartea, şi în curînd oamenii fără prihană îi calcă în picioare: li se duce frumuseţa, şi locuinţa morţilor le este locaşul.

Като овце ще бъдат сложени в Шеол, ще ги пасе смъртта и праведните ще владеят над тях на сутринта. Силата им ще пояде Шеол, далеч от жилището им.

Dar mie Dumnezeu îmi va scăpa sufletul din locuinţa morţilor, căci mă va lua supt ocrotirea Lui. -

Но Бог ще изкупи душата ми от силата на Шеол, защото ще ме приеме. (Села.)

Nu te teme cînd se îmbogăţeşte cineva, şi cînd i se înmulţesc vistieriile casei;

Не се бой, когато забогатее човек, когато се умножи славата на дома му,

căci nu ia nimic cu el cînd moare: vistieriile lui nu se pogoară după el.

защото, когато умре, няма да вземе със себе си нищо, славата му няма да слезе след него.

Să se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe cari şi le face,

Макар че докато живее, той благославя душата си — защото хората те хвалят, когато правиш добро на себе си —

căci tot în locuinţa părinţilor săi va merge, şi nu va mai vedea lumina niciodată.

пак ще отиде при поколението на бащите си, те няма да видят светлина навеки.

Omul pus în cinste, şi fără pricepere, este ca dobitoacele pe cari le tai.

Човек, който е на почит, а няма разбиране, е като животните, които се изтребват.