Psalms 130

(O cîntare a treptelor.) Din fundul adîncului, Te chem, Doamne!

(По слав. 129) Песен на изкачванията. От дълбините виках към Теб, ГОСПОДИ.

Doamne, ascultă-mi glasul! Să ia aminte urechile Tale la glasul cererilor mele!

Господи, чуй гласа ми! Нека ушите Ти бъдат внимателни към гласа на молбите ми!

Dacă ai păstra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne?

Ако Ти, ГОСПОДИ, помниш греховете, то кой, Господи, ще устои?

Dar la Tine este iertare, ca să fii temut.

Но при Теб има прошка, за да Ти се боят.

Eu nădăjduiesc în Domnul, sufletul meu nădăjduieşte, şi aştept făgăduinţa Lui.

Чакам ГОСПОДА; душата ми чака и на словото Му се уповавам.

Sufletul meu aşteaptă pe Domnul, mai mult decît aşteaptă străjerii dimineaţa, da, mai mult decît aşteaptă străjerii dimineaţa.

Душата ми чака Господа повече от стражите — зората, повече от стражите — зората.

Israele, pune-ţi nădejdea în Domnul, căci la Domnul este îndurarea, şi la El este belşug de răscumpărare!

Израилю, уповай се на ГОСПОДА, защото при ГОСПОДА е милостта и велико е у Него изкуплението.

El va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.

И Той ще изкупи Израил от всичките му беззакония.