Esther 8

În aceeaşi zi, împăratul Ahaşveroş a dat împărătesei Estera casa lui Haman, vrăjmaşul Iudeilor. Şi Mardoheu a venit înaintea împăratului, căci Estera arătase legătura ei de rudenie cu el.

В същия ден цар Асуир даде на царица Естир дома на Аман, притеснителя на юдеите. И Мардохей дойде пред царя, защото Естир му беше открила какъв й е той.

Împăratul şi -a scos inelul, pe care -l luase înapoi dela Haman, şi l -a dat lui Mardoheu. Estera, din partea ei, a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman.

И царят извади пръстена си, който беше взел от Аман, и го даде на Мардохей. А Естир постави Мардохей над дома на Аман.

Apoi Estera a vorbit din nou înaintea împăratului. S'a aruncat la picioarele lui, a plîns, l -a rugat să oprească urmările răutăţii lui Haman, Agaghitul, şi izbînda planurilor lui împotriva Iudeilor.

И Естир говори отново пред царя и падна в краката му, и го моли със сълзи да отвърне злото на агагеца Аман и замисъла, който беше замислил против юдеите.

Împăratul a întins toiagul împărătesc de aur Esterei, care s'a ridicat şi a stat în picioare înaintea împăratului.

И царят простря към Естир златния скиптър. Тогава Естир се изправи и застана пред царя, и каза:

Ea a zis atunci: ,,Dacă împăratul găseşte cu cale şi dacă am căpătat trecerea înaintea lui, dacă lucrul pare potrivit împăratului, şi dacă eu sînt plăcută înaintea lui, să se scrie ca să se întoarcă scrisorile făcute de Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, şi scrise de el cu gînd să peardă pe Iudeii cari sînt în toate ţinuturile împăratului.

Ако е угодно на царя и ако съм придобила неговото благоволение, и това се вижда право на царя, и ако съм му угодна, нека се напише да се отменят писмата, замисъла на агагеца Аман, сина на Амидата, които той писа, за да се унищожат юдеите, които са по всичките царски области,

Căci cum aş putea eu să văd nenorocirea, care ar atinge pe poporul meu, şi cum aş putea să văd nimicirea neamului meu?``

защото как бих могла да гледам злото, което ще сполети народа ми? И как бих могла да гледам унищожението на рода си?

Împăratul Ahaşveroş a zis împărătesei Estera şi Iudeului Mardoheu: ,,Iată, am dat Esterei casa lui Haman, şi el a fost spînzurat pe spînzurătoare, pentrucă întinsese mîna împotriva Iudeilor.

И цар Асуир каза на царица Естир и на юдеина Мардохей: Ето, дадох на Естир дома на Аман, а него обесиха на бесилката, защото вдигна ръката си против юдеите.

Scrieţi dar în folosul Iudeilor cum vă va plăcea, în numele împăratului, şi pecetluiţi cu inelul împăratului. Căci o scrisoare scrisă în numele împăratului şi pecetluită cu inelul împăratului nu poate fi desfiinţată.``

Сега вие пишете по отношение на юдеите, каквото ви се вижда добро, в името на царя, и го подпечатайте с царския пръстен, защото писмо, писано в името на царя и подпечатано с царския пръстен, не може да се отмени.

Logofeţii împăratului au fost chemaţi în vremea aceea, în a douăzeci şi treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, şi au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, Iudeilor, căpeteniilor oştirii, dregătorilor şi mai marilor celor o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi aşezate de la India la Etiopia, fiecărui ţinut după scrierea lui, fiecărui popor după limba lui, şi Iudeilor după scrierea şi limba lor.

Тогава, в онова време, на двадесет и третия ден от третия месец, който е месец Сиван, повикаха царските писари и се писа точно според това, което заповяда Мардохей, на юдеите и на сатрапите, и на областните управители, и на началниците на областите, от Индия до Етиопия, сто двадесет и седем области; на всяка област според писмеността й и на всеки народ според езика му, и на юдеите според писмеността им и според езика им.

Au scris în numele împăratului Ahaşveroş, şi au pecetluit cu inelul împăratului. Au trimes scrisorile prin alergători, călări pe cai şi catîri născuţi din iepe.

И Мардохей писа в името на цар Асуир и подпечата с царския пръстен, и изпрати писмата с бързоходци, конници, които яздеха на бързи коне, употребявани в царската служба, от отбрани кобили,

Prin aceste scrisori, împăratul dădea voie Iudeilor, ori în care cetate ar fi fost, să se adune şi să-şi apere viaţa, să nimicească, să omoare şi să peardă, împreună cu pruncii şi femeile lor, pe toţi aceia din fiecare popor şi din fiecare ţinut cari ar lua armele să -i lovească, şi să le prădeze averile.

писма, чрез които царят разрешаваше на юдеите, които са във всеки град, да се съберат и да защитят живота си, да изтребят, да избият и да унищожат всичките сили на онзи народ и на онази област, които биха ги нападнали, и децата и жените им, и да разграбят имота им;

Aceasta să se facă într'o singură zi, în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş, şi anume în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar.

в един ден по всичките области на цар Асуир, на тринадесетия ден от дванадесетия месец, който е месец Адар.

Aceste scrisori cuprindeau hotărîrea care trebuia vestită în fiecare ţinut, şi dădeau de ştire tuturor popoarelor că Iudeii stau gata pentru ziua aceea ca să se răzbune pe vrăjmaşii lor.

И за да се издаде заповедта във всяка област, преписът от писмото се оповести между всичките народи, за да бъдат юдеите готови за онзи ден, за да отмъстят на враговете си.

Alergătorii, călări pe cai şi pe catîri, au plecat îndată şi în toată graba, după porunca împăratului. Hotărîrea a fost vestită şi în capitala Susa.

Бързоходците, които яздеха на бързи коне, употребявани в царската служба, излязоха бързо, принудени от царската заповед. Разпоредбата се издаде в крепостта Суса.

Mardoheu a ieşit dela împărat, cu o haină împărătească albastră şi albă, cu o mare cunună de aur, şi cu o mantie de in subţire şi de purpură. Cetatea Susa striga şi se bucura.

А Мардохей излезе от присъствието на царя в царско облекло от син и бял памук и с голяма златна корона, и с наметало от висон и пурпур. А градът Суса ликуваше и се веселеше.

Pentru Iudei nu era decît fericire şi bucurie, veselie şi slavă.

И юдеите имаха светлина и веселие, и радост, и почест.

În fiecare ţinut şi în fiecare cetate, pretutindeni unde ajungea porunca împăratului şi hotărîrea lui, a fost între Iudei bucurie şi veselie, ospeţe şi zile de sărbătoare. Şi mulţi oameni dintre popoarele ţării s'au făcut Iudei, căci îi apucase frica de Iudei.

И във всяка област и във всеки град, навсякъде, където стигна заповедта на царя и разпоредбата му, имаше веселие и радост за юдеите, пируване и празник. И мнозина от народите на земята станаха юдеи, защото ги обзе страх от юдеите.