Song of Solomon 5

Venho ao meu jardim, minha irmã, noiva minha, para colher a minha mirra com o meu bálsamo, para comer o meu favo com o meu mel, e beber o meu vinho com o meu leite. Comei, amigos, bebei abundantemente, ó amados.
Eu intru în grădina mea, soro, mireaso, îmi culeg smirna cu mirezmele mele, îmi mănînc fagurul de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu... -Mîncaţi, prieteni, beţi şi îmbătaţi-vă de dragoste! -
Eu dormia, mas o meu coração velava. Eis a voz do meu amado! Está batendo: Abre-me, minha irmã, amada minha, pomba minha, minha imaculada; porque a minha cabeça está cheia de orvalho, os meus cabelos das gotas da noite.
Adormisem, dar inima îmi veghea... Este glasul prea iubitului meu, care bate: ,,Deschide-mi, soro, scumpo, porumbiţo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cîrlionţii îmi sînt plini de picurii nopţii.`` -
Já despi a minha túnica; como a tornarei a vestir? Já lavei os meus pés; como os tornarei a sujar?
,,Mi-am scos haina, cum să mă îmbrac iarăş? Mi-am spălat picioarele: cum să le murdăresc iarăş?
O meu amado meteu a sua mão pela fresta da porta, e o meu coração estremeceu por amor dele.
Dar iubitul meu a vîrît mîna pe gaura zăvorului, şi mi -a fost milă de el atunci.
Eu me levantei para abrir ao meu amado; e as minhas mãos destilavam mirra, e os meus dedos gotejavam mirra sobre as aldravas da fechadura.
M'am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mînile mele picura smirnă, şi de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mînerul zăvorului.
Eu abri ao meu amado, mas ele já se tinha retirado e ido embora. A minha alma tinha desfalecido quando ele falara. Busquei-o, mas não o pude encontrar; chamei-o, porém ele não me respondeu.
Am deschis iubitului meu; dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înebuneam, cînd îmi vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit; l-am strigat, dar nu mi -a răspuns.
Encontraram-me os guardas que rondavam pela cidade; espancaram-me, feriram-me; tiraram-me o manto os guardas dos muros.
Păzitorii cari dau ocol cetăţii m'au întîlnit; m'au bătut, m'au rănit; mi-au luat măhrama străjerii de pe ziduri.
Conjuro-vos, ó filhas de Jerusalém, se encontrardes o meu amado, que lhe digais que estou enferma de amor.
Vă rog ferbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiţi pe iubitul meu, ce -i veţi spune?... Că sînt bolnavă de dragoste! -
Que é o teu amado mais do que outro amado, ó tu, a mais formosa entre as mulheres? Que é o teu amado mais do que outro amado, para que assim nos conjures?
Ce are iubitul tău mai mult de cît altul, o, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult de cît altul, de ne rogi aşa de fierbinte? -
O meu amado é cândido e rubicundo, o primeiro entre dez mil.
Iubitul meu este alb şi rumen, osebindu-se din zece mii.
A sua cabeça é como o ouro mais refinado, os seus cabelos são crespos, pretos como o corvo.
Capul lui este o cunună de aur curat, pletele lui ca nişte valuri, sînt negre cum e corbul.
Os seus olhos são como pombas junto às correntes das águas, lavados em leite, postos em engaste.
Ochii lui sînt ca nişte porumbei pe marginea izvoarelor, scăldaţi în lapte, şi odihnindu-se în faţa lui plină.
As suas faces são como um canteiro de bálsamo, os montões de ervas aromáticas; e os seus lábios são como lírios que gotejam mirra.
Obrajii lui sînt ca nişte straturi de mirezme, în cari cresc saduri mirositoare; buzele lui sînt nişte crini, din cari curge cea mai aleasă smirnă.
Os seus braços são como cilindros de ouro, guarnecidos de crisólitas; e o seu corpo é como obra de marfim, coberta de safiras.
Mînile lui sînt nişte inele de aur, ferecate cu pietre de hrisolit; trupul lui este un chip de fildeş lustruit, acoperit cu pietre de safir;
As suas pernas como colunas de mármore, colocadas sobre bases de ouro refinado; o seu semblante como o líbano, excelente como os cedros.
picioarele lui sînt nişte stîlpi de marmoră albă, aşezaţi pe nişte temelii de aur curat. Înfăţişarea lui este ca Libanul, pare un tînăr ales ca cedrii.
O seu falar é muitíssimo suave; sim, ele é totalmente desejável. Tal é o meu amado, e tal o meu amigo, ó filhas de Jerusalém.
Cerul gurii lui este numai dulceaţă şi toată fiinţa lui este plină de farmec. Aşa este iubitul meu, aşa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului! -