Proverbs 31

As palavras do rei Lemuel, rei de Massá, que lhe ensinou sua mãe.

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

Que te direi, filho meu? E que te direi, ó filho do meu ventre? E que te direi, ó filho dos meus votos?

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

Não dês às mulheres a tua força, nem os teus caminhos às que destroem os reis.

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Não é dos reis, ó Lemuel, não é dos reis beber vinho, nem dos príncipes desejar bebida forte;

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

para que não bebam, e se esqueçam da lei, e pervertam o direito de quem anda aflito.

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

Dai bebida forte ao que está para perecer, e o vinho ao que está em amargura de espírito.

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Bebam e se esqueçam da sua pobreza, e da sua miséria não se lembrem mais.

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

Abre a tua boca a favor do mudo, a favor do direito de todos os desamparados.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Abre a tua boca; julga retamente, e faze justiça aos pobres e aos necessitados.

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Álefe. Mulher virtuosa, quem a pode achar? Pois o seu valor muito excede ao de jóias preciosas.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Bete. O coração do seu marido confia nela, e não lhe haverá falta de lucro.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

Guímel. Ela lhe faz bem, e não mal, todos os dias da sua vida.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

Dálete. Ela busca lã e linho, e trabalha de boa vontade com as mãos.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

Hê. É como os navios do negociante; de longe traz o seu pão.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

Vave. E quando ainda está escuro, ela se levanta, e dá mantimento à sua casa, e a tarefa às suas servas.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

Zaine. Considera um campo, e compra-o; planta uma vinha com o fruto de suas mãos.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

Hete. Cinge os seus lombos de força, e fortalece os seus braços.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

Tete. Prova e vê que é boa a sua mercadoria; e a sua lâmpada não se apaga de noite.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Iode. Estende as mãos ao fuso, e as suas mãos pegam na roca.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Cafe. Abre a mão para o pobre; sim, ao necessitado estende as suas mãos.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Lâmede. Não tem medo da neve pela sua família; pois todos os da sua casa estão vestidos de escarlate.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

Meme. Faz para si cobertas; de linho fino e de púrpura é o seu vestido.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

Nune. Conhece-se o seu marido nas portas, quando se assenta entre os anciãos da terra.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Sâmerue. Faz vestidos de linho, e vende-os, e entrega cintas aos mercadores.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

Aine. A força e a dignidade são os seus vestidos; e ri-se do tempo vindouro.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Pê. Abre a sua boca com sabedoria, e o ensino da benevolência está na sua língua.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

Tsadê. Olha pelo governo de sua casa, e não come o pão da preguiça.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

Côfe. Levantam-se seus filhos, e lhe chamam bem-aventurada, como também seu marido, que a louva, dizendo:

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

Reche. Muitas mulheres têm procedido virtuosamente, mas tu a todas sobrepujas.

,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

Chine. Enganosa é a graça, e vã é a formosura; mas a mulher que teme ao Senhor, essa será louvada.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Tau. Dai-lhe do fruto das suas mãos, e louvem-na nas portas as suas obras.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii