Proverbs 24

Não tenhas inveja dos homens malignos; nem desejes estar com eles;

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

porque o seu coração medita a violência; e os seus lábios falam maliciosamente.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

Com a sabedoria se edifica a casa, e com o entendimento ela se estabelece;

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

e pelo conhecimento se encherão as câmaras de todas as riquezas preciosas e deleitáveis.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

O sábio é mais poderoso do que o forte; e o inteligente do que o que possui a força.

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

Porque com conselhos prudentes tu podes fazer a guerra; e há vitória na multidão dos conselheiros.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

A sabedoria é alta demais para o insensato; ele não abre a sua boca na porta.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Aquele que cuida em fazer o mal, mestre de maus intentos o chamarão.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

O desígnio do insensato é pecado; e abominável aos homens é o escarnecedor.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

Se enfraqueces no dia da angústia, a tua força é pequena.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Livra os que estão sendo levados à morte, detém os que vão tropeçando para a matança.

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Se disseres: Eis que não o sabemos; porventura aquele que pesa os corações não o percebe? E aquele que guarda a tua vida não o sabe? E não retribuirá a cada um conforme a sua obra?

Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Come mel, filho meu, porque é bom, e do favo de mel, que é doce ao teu paladar.

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Sabe que é assim a sabedoria para a tua alma: se a achares, haverá para ti recompensa, e não será malograda a tua esperança.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Não te ponhas de emboscada, ó ímpio, contra a habitação do justo; nem assoles a sua pousada.

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

Porque sete vezes cai o justo, e se levanta; mas os ímpios são derribados pela calamidade.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Quando cair o teu inimigo, não te alegres, e quando tropeçar, não se regozije o teu coração;

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

para que o Senhor não o veja, e isso seja mau aos seus olhos, e desvie dele, a sua ira.

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

Não te aflijas por causa dos malfeitores; nem tenhas inveja dos ímpios;

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

porque o maligno não tem futuro; e a lâmpada dos ímpios se apagará.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

Filho meu, teme ao Senhor, e ao rei; e não te entremetas com os que gostam de mudanças.

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Porque de repente se levantará a sua calamidade; e a ruína deles, quem a conhecerá?

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

Também estes são provérbios dos sábios: Fazer acepção de pessoas no juízo não é bom.

Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

Aquele que disser ao ímpio: Justo és; os povos o amaldiçoarão, as nações o detestarão;

Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

mas para os que julgam retamente haverá delícias, e sobre eles virá copiosa bênção.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

O que responde com palavras retas beija os lábios.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Prepara os teus trabalhos de fora, apronta bem o teu campo; e depois edifica a tua casa.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Não sejas testemunha sem causa contra o teu próximo; e não enganes com os teus lábios.

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Não digas: Como ele me fez a mim, assim lhe farei a ele; pagarei a cada um segundo a sua obra.

Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Passei junto ao campo do preguiçoso, e junto à vinha do homem falto de entendimento;

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

e eis que tudo estava cheio de cardos, e a sua superfície coberta de urtigas, e o seu muro de pedra estava derrubado.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

O que tendo eu visto, o considerei; e, vendo-o, recebi instrução.

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

Um pouco para dormir, um pouco para toscanejar, um pouco para cruzar os braços em repouso;

,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

assim sobrevirá a tua pobreza como um salteador, e a tua necessidade como um homem armado.

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.