Proverbs 19

Melhor é o pobre que anda na sua integridade, do que aquele que é perverso de lábios e tolo.

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

Não é bom agir sem refletir; e o que se apressa com seus pés erra o caminho.

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

A estultícia do homem perverte o seu caminho, e o seu coração se irrita contra o Senhor.

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

As riquezas granjeiam muitos amigos; mas do pobre o seu próprio amigo se separa.

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

A testemunha falsa não ficará impune; e o que profere mentiras não escapará.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

Muitos procurarão o favor do liberal; e cada um é amigo daquele que dá presentes.

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

Todos os irmãos do pobre o aborrecem; quanto mais se afastam dele os seus amigos! Persegue-os com súplicas, mas eles já se foram.

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

O que adquire a sabedoria é amigo de si mesmo; o que guarda o entendimento prosperará.

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

A testemunha falsa não ficará impune, e o que profere mentiras perecerá.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

Ao tolo não convém o luxo; quanto menos ao servo dominar os príncipes!

Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

A discrição do homem fá-lo tardio em irar-se; e sua glória está em esquecer ofensas.

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

A ira do rei é como o bramido o leão; mas o seu favor é como o orvalho sobre a erva.

Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

O filho insensato é a calamidade do pai; e as rixas da mulher são uma goteira contínua.

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

Casa e riquezas são herdadas dos pais; mas a mulher prudente vem do Senhor.

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

A preguiça faz cair em profundo sono; e o ocioso padecerá fome.

Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

Quem guarda o mandamento guarda a sua alma; mas aquele que não faz caso dos seus caminhos morrerá.

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

O que se compadece do pobre empresta ao Senhor, que lhe retribuirá o seu benefício.

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

Corrige a teu filho enquanto há esperança; mas não te incites a destruí-lo.

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

Homem de grande ira tem de sofrer o castigo; porque se o livrares, terás de o fazer de novo.

Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

Ouve o conselho, e recebe a correção, para que sejas sábio nos teus últimos dias.

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

Muitos são os planos no coração do homem; mas o desígnio do Senhor, esse prevalecerá.

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

O que faz um homem desejável é a sua benignidade; e o pobre é melhor do que o mentiroso.

Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

O temor do Senhor encaminha para a vida; aquele que o tem ficará satisfeito, e mal nenhum o visitará.

Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

O preguiçoso esconde a sua mão no prato, e nem ao menos quer levá-la de novo à boca.

Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

Fere ao escarnecedor, e o simples aprenderá a prudência; repreende ao que tem entendimento, e ele crescerá na ciencia.

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

O que aflige a seu pai, e faz fugir a sua mãe, é filho que envergonha e desonra.

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

Cessa, filho meu, de ouvir a instrução, e logo te desviarás das palavras do conhecimento.

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

A testemunha vil escarnece da justiça; e a boca dos ímpios engole a iniquidade.

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

A condenação está preparada para os escarnecedores, e os açoites para as costas dos tolos.

Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.