Job 21

Então Jó respondeu:

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

Ouvi atentamente as minhas palavras; seja isto a vossa consolação.

,,Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, daţi-mi măcar această mîngîiere.

Sofrei-me, e eu falarei; e, havendo eu falado, zombai.

Lăsaţi-mă să vorbesc, vă rog; şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc.

É porventura do homem que eu me queixo? Mas, ainda que assim fosse, não teria motivo de me impacientar?

Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Şi pentruce n'aş fi nerăbdător?

Olhai para mim, e pasmai, e ponde a mão sobre a boca.

Priviţi-mă, miraţi-vă, şi puneţi mîna la gură.

Quando me lembro disto, me perturbo, e a minha carne estremece de horror.

Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, şi un tremur îmi apucă tot trupul:

Por que razão vivem os ímpios, envelhecem, e ainda se robustecem em poder?

Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind şi sporind în putere?

Os seus filhos se estabelecem à vista deles, e os seus descendentes perante os seus olhos.

Sămînţa lor se întăreşte cu ei şi în faţa lor, odraslele lor propăşesc supt ochii lor.

As suas casas estão em paz, sem temor, e a vara de Deus não está sobre eles.

În casele lor domneşte pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească.

O seu touro gera, e não falha; pare a sua vaca, e não aborta.

Taurii lor sînt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor zămislesc şi nu leapădă.

Eles fazem sair os seus pequeninos, como a um rebanho, e suas crianças andam saltando.

Îşi lasă copiii să se împrăştie ca nişte oi, şi copiii se sbeguiesc în jurul lor.

Levantam a voz, ao som do tamboril e da harpa, e regozijam-se ao som da flauta.

Cîntă cu sunet de tobă şi de arfă, se desfătează cu sunete de caval.

Na prosperidade passam os seus dias, e num momento descem à cova.

Îşi petrec zilele în fericire, şi se pogoară într'o clipă în locuinţa morţilor.

Eles dizem a Deus: retira-te de nós, pois não desejamos ter conhecimento dos teus caminhos.

Şi totuş ziceau lui Dumnezeu: ,Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale.

Que é o Todo-Poderoso, para que nós o sirvamos? E que nos aproveitará, se lhe fizermos orações?

Ce este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni?

Vede, porém, que eles não têm na mão a prosperidade; esteja longe de mim o conselho dos ímpios!

Ce! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! -

Quantas vezes sucede que se apague a lâmpada dos ímpios? Que lhes sobrevenha a sua destruição? Que Deus na sua ira lhes reparta dores?

dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea şi lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui,

Que eles sejam como a palha diante do vento, e como a pragana, que o redemoinho arrebata?

să fie ca paiul luat de vînt, ca pleava luată de vîrtej?

Deus, dizeis vós, reserva a iniquidade do pai para seus filhos, mas é a ele mesmo que Deus deveria punir, para que o conheça.

Veţi zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa. Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să -l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă;

Vejam os seus próprios olhos a sua ruina, e beba ele do furor do Todo-Poderoso.

el ar trebui să-şi vadă nimicirea, el ar trebui să bea mînia Celui Atotputernic.

Pois, que lhe importa a sua casa depois de morto, quando lhe for cortado o número dos seus meses?

Căci, ce -i pasă lui ce va fi de casa lui după el, cînd numărul lunilor i s'a împlinit?

Acaso se ensinará ciência a Deus, a ele que julga os excelsos?

Oare pe Dumnezeu Îl vom învăţa minte, pe El, care cîrmuieşte duhurile cereşti?

Um morre em plena prosperidade, inteiramente sossegado e tranquilo;

Unul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,

com os seus baldes cheios de leite, e a medula dos seus ossos umedecida.

cu coapsele încărcate de grăsime, şi măduva oaselor plină de suc.

Outro, ao contrário, morre em amargura de alma, não havendo provado do bem.

Altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,

Juntamente jazem no pó, e os vermes os cobrem.

şi amîndoi adorm în ţărînă, amîndoi sînt mîncaţi de viermi.

Eis que conheço os vossos pensamentos, e os maus intentos com que me fazeis injustiça.

Ştiu eu bine cari sînt gîndurile voastre, ce judecăţi nedrepte rostiţi asupra mea.

Pois dizeis: Onde está a casa do príncipe, e onde a tenda em que morava o ímpio?

Voi ziceţi: ,Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?`

Porventura não perguntastes aos viandantes? E não aceitais o seu testemunho,

Dar ce! n'aţi întrebat pe călători, şi nu ştiţi ce istorisesc ei?

de que o mau é preservado no dia da destruição, e poupado no dia do furor?

Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruţat, şi în ziua mîniei, el scapă.

Quem acusará diante dele o seu caminho? E quem lhe dará o pago do que fez?

Cine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îi răsplăteşte tot ce a făcut?

Ele é levado para a sepultura, e vigiam-lhe o túmulo.

Este dus la groapă, şi i se pune o strajă la mormînt.

Os torrões do vale lhe são doces, e o seguirão todos os homens, como ele o fez aos inumeráveis que o precederam.

Bulgării din vale îi sînt mai uşori, căci toţi oamenii merg după el, şi o mulţime îi merge înainte.

Como, pois, me ofereceis consolações vãs, quando nas vossas respostas só resta falsidade?

Pentruce dar îmi daţi mîngîieri deşerte? Ce mai rămîne din răspunsurile voastre decît viclenie?``