Job 19

Então Jó respondeu:

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

Até quando afligireis a minha alma, e me atormentareis com palavras?

,,Pînă cînd îmi veţi întrista sufletul, şi mă veţi zdrobi cu cuvîntările voastre?

Já dez vezes me haveis humilhado; não vos envergonhais de me maltratardes?

Iată că de zece ori m'aţi batjocorit; nu vă este ruşine să vă purtaţi aşa?

Embora haja eu, na verdade, errado, comigo fica o meu erro.

Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sînt răspunzător de aceasta.

Se deveras vos quereis engrandecer contra mim, e me incriminar pelo meu opróbrio,

Credeţi că mă puteţi lua de sus? Credeţi că mi-aţi dovedit că sînt vinovat?

sabei então que Deus é o que transtornou a minha causa, e com a sua rede me cercou.

Atunci să ştiţi că Dumnezeu mă urmăreşte, şi mă înveleşte cu laţul Lui.

Eis que clamo: Violência! Mas não sou ouvido; grito: Socorro! Mas não há justiça.

Iată, ţip de silnicie, şi nimeni nu răspunde; cer dreptate, şi dreptate nu este!

Com muros fechou ele o meu caminho, de modo que não posso passar; e pôs trevas nas minhas veredas.

Mi -a tăiat orice ieşire, şi nu pot trece; a răspîndit întunerec pe cărările mele.

Da minha honra me despojou, e tirou-me da cabeça a coroa.

M'a despoiat de slava mea, mi -a luat cununa de pe cap,

Quebrou-me de todos os lados, e eu me vou; arrancou a minha esperança, como a, uma árvore.

m'a zdrobit din toate părţile, şi pier; mi -a smuls nădejdea ca pe un copac.

Acende contra mim a sua ira, e me considera como um de seus adversários.

S'a aprins de mînie împotriva mea, S'a purtat cu mine ca şi cu un vrăjmaş.

Juntas as suas tropas avançam, levantam contra mim o seu caminho, e se acampam ao redor da minha tenda.

Oştile Lui au pornit deodată înainte, şi-au croit drum pînă la mine, şi au tăbărît în jurul cortului meu.

Ele pôs longe de mim os meus irmãos, e os que me conhecem tornaram-se estranhos para mim.

A depărtat pe fraţii mei dela mine, şi prietenii mei s'au înstrăinat de mine.

Os meus parentes se afastam, e os meus conhecidos se esquecem de, mim.

Rudele mele m'au părăsit, şi cei mai deaproape ai mei m'au uitat.

Os meus domésticos e as minhas servas me têm por estranho; vim a ser um estrangeiro aos seus olhos.

Casnicii mei şi slugile mele mă privesc ca pe un străin, în ochii lor sînt un necunoscut.

Chamo ao meu criado, e ele não me responde; tenho que suplicar-lhe com a minha boca.

Chem pe robul meu, şi nu răspunde; îl rog cu gura mea, şi degeaba.

O meu hálito é intolerável à minha mulher; sou repugnante aos filhos de minha mãe.

Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, şi duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele.

Até os pequeninos me desprezam; quando me levanto, falam contra mim.

Pînă şi copiii mă dispreţuiesc: dacă mă scol, ei mă ocărăsc.

Todos os meus amigos íntimos me abominam, e até os que eu amava se tornaram contra mim.

Aceia în cari mă încredeam mă urăsc, aceia pe cari îi iubeam s'au întors împotriva mea.

Os meus ossos se apegam à minha pele e à minha carne, e só escapei com a pele dos meus dentes.

Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi -a mai rămas decît pielea de pe dinţi.

Compadecei-vos de mim, amigos meus; compadecei-vos de mim; pois a mão de Deus me tocou.

Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei! Căci mîna lui Dumnezeu m'a lovit.

Por que me perseguis assim como Deus, e da minha carne não vos fartais?

Dece mă urmăriţi ca Dumnezeu? Şi nu vă mai săturaţi de carnea mea?

Oxalá que as minhas palavras fossem escritas! Oxalá que fossem gravadas num livro!

Oh! aş vrea ca vorbele mele să fie scrise, să fie scrise într'o carte;

Que, com pena de ferro, e com chumbo, fossem para sempre esculpidas na rocha!

aş vrea să fie săpate cu un priboi de fier şi cu plumb în stîncă pe vecie...

Pois eu sei que o meu Redentor vive, e que por fim se levantará sobre a terra.

Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu, şi că se va ridica la urmă pe pămînt.

Depois, revestido este meu corpo da minha pele, em minha carne verei a Deus.

Chiar dacă mi se va nimici pielea, şi chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuş pe Dumnezeu.

Vê-lo-ei por mim mesmo, os meus olhos o verão, e não outros; de saudade me desfalece o coração dentro de mim.

Îl voi vedea şi-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, şi nu ai altuia. Sufletul meu tînjeşte de dorul acesta înlăuntrul meu.

Se disserdes: Como o havemos de perseguir! E que a causa deste mal se acha em mim,

Atunci veţi zice: ,Pentruce -l urmăream noi?` Căci dreptatea pricinii mele va fi cunoscută.

temei vós a espada; porque o furor traz os castigos da espada, para saberdes que há um juízo.

Temeţi-vă de sabie: căci pedepsele date cu sabia sînt grozave! Şi să ştiţi că este o judecată.``