Job 13

Nana, kua kitea katoatia tenei e toku kanohi, kua rongo toku taringa, kua mohio.
Ecco, l’occhio mio tutto questo l’ha veduto; l’orecchio mio l’ha udito e l’ha inteso.
Ko ta koutou e mohio na, ko taku ano tena e mohio nei: kahore hoki ahau i hoki iho i a koutou.
Quel che sapete voi lo so pur io, non vi sono punto inferiore.
Ina, e whai kupu ano ahau ki te Kaha Rawa: a e hiahia ana ki te korerorero ki te Atua.
Ma io vorrei parlare con l’Onnipotente, avrei caro di ragionar con Dio;
Ko koutou ia, he hunga tito i te teka, he rata horihori noa koutou katoa.
giacché voi siete de’ fabbri di menzogne, siete tutti quanti de’ medici da nulla.
Te pai na, me i mutu rawa a koutou korero! Ko to koutou whakaaro nui hoki tena.
Oh se serbaste il silenzio! esso vi conterebbe come sapienza.
Tena ra, whakarongo mai ki taku tautohe, maharatia nga whawhai a oku ngutu.
Ascoltate, vi prego, quel che ho da rimproverarvi; state attenti alle ragioni delle mie labbra!
Me tautoko ta te Atua ki te kupu kino? me tautoko ranei tana ki te tinihanga?
Volete dunque difendere Iddio parlando iniquamente? sostener la sua causa con parole di frode?
Ka whakapai kanohi koia koutou ki a ia? Ma koutou ranei ta te Atua tautohe?
Volete aver riguardo alla sua persona? e costituirvi gli avvocati di Dio?
He pai ranei kia rapua ta koutou e ia? E maminga ranei koutou ki a ia, e pera me tetahi ka maminga nei ki te tangata?
Sarà egli un bene per voi quando vi scruterà a fondo? credete ingannarlo come s’inganna un uomo?
He pono ka whakahe ia ki a koutou ki te whakapai puku koutou i te kanohi.
Certo egli vi riprenderà severamente se nel vostro segreto avete dei riguardi personali.
E kore ranei koutou e mataku ki tona nui? E kore ranei te wehi ki a ia e tau ki a koutou?
La maestà sua non vi farà sgomenti? Il suo terrore non piomberà su di voi?
Ko a koutou pepeha nunui he whakatauki no te pungarehu, ko o koutou parepare he parepare paru.
I vostri detti memorandi son massime di cenere; i vostri baluardi son baluardi d’argilla.
Kati te korero, waiho noa iho ahau, kia korero ai ahau, ahakoa pa mai te aha ki ahau.
Tacete! lasciatemi stare! voglio parlare io, e m’avvenga quello che può!
He aha oku kikokiko i ngaua ai e oku niho? He aha toku wairua i waiho ai e ahau i roto i toku ringa?
Perché prenderei la mia carne coi denti? Metterò piuttosto la mia vita nelle mie mani.
Ahakoa whakamate noa ia i ahau, ka tatari tonu ahau ki a ia: otiia ka mau tonu ahau ki oku ara i tona aroaro.
Ecco, egli m’ucciderà; non spero più nulla; ma io difenderò in faccia a lui la mia condotta!
Ko tenei hoki hei oranga moku; e kore hoki te tangata atuakore e tae mai ki tona aroaro.
Anche questo servirà alla mia salvezza; poiché un empio non ardirebbe presentarsi a lui.
Ata whakarongo ki aku korero: kia anga mai o koutou taringa ki taku e whakapuaki nei.
Ascoltate attentamente il mio discorso, porgete orecchio a quanto sto per dichiararvi.
Na kua takoto taku mo te whakawa; e mohio ana ahau he tika ahau.
Ecco, io ho disposto ogni cosa per la causa; so che sarò riconosciuto giusto.
Ko wai ia hei totohe ki ahau? Ka whakarongo puku hoki ahau aianei, a ka hemo ahau.
V’è qualcuno che voglia farmi opposizione? Se v’è io mi taccio e vo’ morire.
Engari kaua nga mea e rua e meatia mai ki ahau; katahi ahau ka kore e huna i ahau i tou mata.
Ma, o Dio, concedimi solo due cose, e non mi nasconderò dal tuo cospetto:
Kia matara atu tou ringa ki tawhiti i ahau; a kaua ahau e whakawehia e te mataku ki a koe.
ritirami d’addosso la tua mano, e fa’ che i tuoi terrori non mi spaventin più.
Ko reira, mau e karanga, a maku e whakao atu; maku ranei e korero, a mau e whakahoki kupu mai ki ahau.
Poi interpellami, ed io risponderò; o parlerò io, e tu replicherai.
Ka hia ra oku kino, oku hara? Meinga ahau kia matau ki toku he me toku hara.
Quante sono le mie iniquità, quanti i miei peccati? Fammi conoscere la mia trasgressione, il mio peccato!
He aha tou mata i huna ai e koe? He aha ahau i kiia ai e koe he hoariri?
Perché nascondi il tuo volto, e mi tieni in conto di nemico?
E kapokapohia ranei e koe te pakawha e puhia haeretia ana? E whaia ranei e koe te papapa maroke?
Vuoi tu atterrire una foglia portata via dal vento? Vuoi tu perseguitare una pagliuzza inaridita?
Kei te tuhituhi na hoki koe i nga mea kawa moku, e mea ana hoki kia riro mai i ahau nga he o toku taitamarikitanga.
tu che mi condanni a pene così amare, e mi fai espiare i falli della mia giovinezza,
Karapitia iho e koe oku waewae ki te rakau, he mea tohu nau oku ara katoa, a he mea tuhi nau oku takahanga waewae tawhio noa:
tu che metti i miei piedi nei ceppi, che spii tutti i miei movimenti, e tracci una linea intorno alla pianta de’ miei piedi?
Ahakoa toku rite kei te mea pirau, e memeha noa ana, kei te kakahu e kainga ana e te purehurehu.
Intanto questo mio corpo si disfa come legno tarlato, come un abito roso dalle tignuole.