Job 29

Dia mbola nandroso nanao oha-teny ihany Joba ka nanao hoe:
Iov a luat din nou cuvîntul în pilde, şi a zis:
Enga anie ka ho tahaka ny tamin'ireny volana lasa ireny aho! Dia tahaka ilay tamin'ny andro niarovan'Andriamanitra ahy!
,,Oh! cum nu pot să fiu ca în lunile trecute, ca în zilele cînd mă păzea Dumnezeu,
Fony mbola nazava teo ambonin'ny lohako ny jirony, ary ny fahazavany no nandehanako tao amin'ny maizina;
cînd candela Lui strălucea deasupra capului meu, şi Lumina lui mă călăuzea în întunerec!
Eny, tahaka ny toetro fony aho mbola fararano, raha niseho teo ambonin'ny laiko ny fisakaizan'Andriamanitra;
Cum nu sînt ca în zilele puterii mele, cînd Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,
Fony mbola tao amiko ny Tsitoha, Ary nanodidina ahy ny zanako;
cînd Cel Atotputernic încă era cu mine, şi cînd copiii mei stăteau în jurul meu;
Fony mbola nanasa ny tongotro tamin'ny rononomandry aho, ary ny vatolampy namoaka renirano diloilo teo amiko;
cînd mi se scăldau paşii în smîntînă, şi stînca vărsa lîngă mine pîraie de untdelemn!
Raha niainga niakatra ho eo amin'ny vavahadin'ny tanàna aho ka nametraka ny fipetrahako teo ankalalahana,
Dacă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii, şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă,
Dia nahita ahy ny zatovo ka niampirimpirina; Ary niainga ny fotsy volo, dia nijoro;
tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau şi stăteau în picioare.
Nangina tsy niteny ny lehibe ka nitampim-bava;
Mai marii îşi opriau cuvîntările, şi îşi puneau mîna la gură.
Tsy sahy niteny ny mpanapaka, ary ny lelany niraikitra tamin'ny lanilaniny.
Glasul căpeteniilor tăcea, şi li se lipea limba de cerul gurii.
Izay sofina nandre dia nanao ahy hoe sambatra; Ary Izay maso nahita dia vavolombelona ho ahy,
Urechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda.
Satria namonjy ny ory izay nitaraina aho sy ny kamboty izay tsy nanan-kamonjy.
Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin.
Ny fisaoran'izay efa ho faty dia tonga tamiko; Ary ny fon'ny mpitondratena nampifaliko.
Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.
Nitafy fahamarinana aho, ka mba nitafy ahy kosa izy; Eny, tahaka ny lamba sy ny hamama ny rariny izay nananako.
Mă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.
Efa maso ho an'ny jamba aho ary tongotra ho an'ny mandringa.
Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior.
Efa ray ho an'ny malahelo aho, ary ny adin'ny olona tsy fantatro aza nodinihiko.
Celor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut.
Namaky ny nifin'ny ratsy fanahy aho ka nandrombaka ny babo teo am-bavany
Rupeam falca celui nedrept, şi -i smulgeam prada din dinţi.
Dia hoy izaho: Eo amin'ny akaniko ihany no hialako aina, ary hanamaro ny androko toy ny fasika aho.
Atunci ziceam: ,În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.
Ny fakako ho azon'ny rano, ary ny ando hitoetra amin'ny sampako mandritra ny alina.
Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.
Ho vaovao amiko lalandava ny voninahitro, ary ny tsipikako hihahenjana eny an-tanako.
Slava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mînă.`
Nihaino ahy ny olona, dia niandry, ka nangina tamin'ny fanolorako saina izy.
Oamenii mă ascultau şi aşteptau, tăceau înaintea sfaturilor mele.
Rehefa niteny aho, dia tsy mba namaly intsony izy; ary nitetevan'ny teniko izy.
După cuvîntările mele, niciunul nu răspundea, şi cuvîntul meu era pentru toţi o rouă binefăcătoare.
Niandry ahy toy ny fiandry ny ranonorana izy ary nitanatana vava toy ny fiandry ny fara-orana.
Mă aşteptau ca pe ploaie, căscau gura ca după ploaia de primăvară.
Raha nisy nila ho ketraka, dia mbola niseho miramirana taminy ihany ny tarehiko, ary tsy nahamaloka ny fahazavan'ny tavako ireo.
Cînd li se muia inima, le zîmbeam. şi nu puteau izgoni seninătatea de pe fruntea mea.
Nifidy ny lalan-kalehany aho ka nipetraka ho lohany, eny, nitoetra toy ny mpanjaka teo amin'ny miaramila sy toy ny mpampionona ny misaona aho.
Îmi plăcea să mă duc la ei, şi mă aşezam în fruntea lor; eram ca un împărat în mijlocul unei oştiri, ca un mîngîietor lîngă nişte întristaţi.