Job 28

Fa misy tany fihadiana volafotsy, ary misy tany fahazoana volamena, izay diovina.
Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.
Ny vy dia alaina avy amin'ny tany, ary ny varahina arendrika avy amin'ny vato.
Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.
Ny mpihady vola mampisava ny maizina ka mizaha hatramin'ny faran'ny zavatra rehetra ao, dia ny vaton'ny aizim-pito sy ny aloky ny fahafatesana;
Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.
Mihady lavaka mihalavitra amin'izay itoeran'olona izy ka tsy ampoizin'ny tongotra akory, ary mihantona sy mitsingevaheva any ambany lavitra ny olona izy.
Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.
Ny tany no ihavian'ny hanina; Ary ny ao ambaniny dia avadika tahaka ny afo.
Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,
Fitoeran'ny safira ny vatony, ary misy akoram-bolamena ao aminy
pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.
Làlana tsy fantatry ny vorona mpihaza ary tsy hitan'ny mason'ny voromahery,
Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,
Sady tsy nodiavin'ny zanaky ny bibi-dia ary tsy mba nalehan'ny liona masiaka.
cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.
Maninjitra ny tànany amin'ny vatokaranana ireo ary mamadika ny tendrombohitra hatramin'ny fotony;
Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.
Ny vatolampy tatahany hatao lalan-drano, ary izay zava-tsoa rehetra dia hitan'ny masony avokoa.
Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.
Tampenany ny lalan-drano mba tsy hisy mitete. Ary izay zava-miafina dia avoakany ho amin'ny mazava.
Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.
Fa aiza kosa no hahitana ny fahendrena? ary aiza no fitoeran'ny fahalalana?
Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?
Tsy misy zanak'olombelona mahalala ny vidiny, ary tsy hita eo amin'ny tanin'ny velona izy.
Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.
Hoy ny lalina: Tsy ato anatiko izy; Ary, tsy ato amiko izy, hoy ny ranomasina.
Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;
Ny volamena tsara tsy mahatakalo azy, ary ny volafotsy tsy azo lanjaina ho vidiny;
Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;
Ny volamena avy any Ofira tsy ampy ho tombany, na ny beryla saro-bidy sy ny safira aza.
nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.
Ny volamena sy ny fitaratra tsy azo ampitahaina aminy, ary tsy azo takalozana firavaka tena volamena izy.
Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.
Tsy tokony hotsaroana akory ny voahangy sy ny vato krystaly, fa ny fahazoana fahendrena dia mihoatra noho ny voahangy.
Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.
Ny topaza avy any Etiopia dia tsy azo ampitahaina aminy, ary tsy mahatakalo azy ny tena volamena tsara
Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.
Dia avy aiza ary ny fahendrena? Ary aiza no fitoeran'ny fahalalana?
De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?
Miafina amin'ny mason'ny velona rehetra izany ary takona amin'ny voro-manidina.
Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.
Hoy Abadona sy Ifahafatesana: Ny sofinay ihany no nandrenesany ny filazana azy.
Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`
Andriamanitra ihany no mahalala ny lalana ho any aminy, ary Izy no mahafantatra ny itoerany;
Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.
Fa Izy no mitsinjo hatramin'ny faran'ny tany ary mahatazana manerana izao ambanin'ny lanitra rehetra izao,
Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.
Ka manendry ny lanjan'ny rivotra ary mamatra ny rano amin'ny famarana.
Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,
Raha nanao lalana ho an'ny ranonorana Izy sy lalana halehan'ny helatry ny kotrokorana,
cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,
Dia nahita ka nanambara azy Izy; Eny, nanorina azy Izy sady namantatra azy;
atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.
Dia hoy Izy tamin'ny olona: Indro, ny fahatahorana ny Tompo no fahendrena. Ary ny fialàna amin'ny ratsy no fahalalana.
Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`