Job 21

Dia namaly Joba ka nanao hoe:

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

Mihainoa dia mihainoa ny teniko, Ary aoka izany no ho fampiononanareo ahy.

,,Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, daţi-mi măcar această mîngîiere.

Mandefera amiko ianareo, fa mba hiteny kosa aho izao; Ary rehefa tapitra ny teniko, dia mandatsalatsà ihany indray ianareo.

Lăsaţi-mă să vorbesc, vă rog; şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc.

Raha ny amiko, moa ny ataon'ny olona va no itarainako? Ary raha izany, nahoana no hahalefitra ny fanahiko?

Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Şi pentruce n'aş fi nerăbdător?

Jereo aho, dia aoka ho talanjona ianareo, ary mitampena vava.

Priviţi-mă, miraţi-vă, şi puneţi mîna la gură.

Eny, raha mahatsiaro izany aho, dia raiki-tahotra, sady toran-kovitra ny tenako:

Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, şi un tremur îmi apucă tot trupul:

Nahoana no velona ny ratsy fanahy ka sady tratrantitra no be hery?

Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind şi sporind în putere?

Ny zanany koa mitomoetra tsara eo anatrehany, ary ny zafiny eo anoloany.

Sămînţa lor se întăreşte cu ei şi în faţa lor, odraslele lor propăşesc supt ochii lor.

Ny ankohonany miadana ka tsy manan-tahotra, ary ny tsorakazon'Andriamanitra tsy mamely azy.

În casele lor domneşte pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească.

Ny ombilahiny mampiteraka ka mahavanona; Ny ombivaviny miteraka ka tsy mamotsotra.

Taurii lor sînt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor zămislesc şi nu leapădă.

Mamoaka ny zanany madinika toy ny ondry aman'osy izy, ka mikoriana ny zanany.

Îşi lasă copiii să se împrăştie ca nişte oi, şi copiii se sbeguiesc în jurul lor.

Mihoby mitondra ampongatapaka sy lokanga izy ary mifaly amin'ny feon-tsodina.

Cîntă cu sunet de tobă şi de arfă, se desfătează cu sunete de caval.

Mandany ny androny amin'ny fahafinaretana izy; Amin'ny indray mipi-maso monja no idinany any amin'ny fiainan-tsi-hita.

Îşi petrec zilele în fericire, şi se pogoară într'o clipă în locuinţa morţilor.

Kanefa anie ireo no manao amin'Andriamanitra hoe: Mialà aminay! Fa tsy mba irinay ny hahalala ny lalanao.

Şi totuş ziceau lui Dumnezeu: ,Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale.

Zinona izay Tsitoha, no hotompoinay? Ary inona no soa ho azonay, raha mivavaka aminy?

Ce este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni?

Indro, tsy avy amin'ny tenany ihany ny fahafinaretany! Ho lavitra ahy anie ny fisainan'ny ratsy fanahy!

Ce! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! -

Indraindray foana no mba maty ny jiron'ny ratsy fanahy, sy tonga ny loza manjo azy. Ary amelaran'Andriamanitra fandrika ireny noho ny fahatezerany,

dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea şi lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui,

Ka tonga tahaka ny mololo voatetika indaosin'ny rivotra izy sy tahaka ny akofa entin'ny tafio-drivotra.

să fie ca paiul luat de vînt, ca pleava luată de vîrtej?

Andriamanitra, hoy ianareo, mbola hampijaly ny zanany noho ny helodrainy! Tsia; fa ny tenan'ireny ihany no aoka hovaliany, mba hahalalany.

Veţi zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa. Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să -l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă;

Aoka ny masony ihany no hahita ny loza manjo azy, ary aoka ny tenany ihany no hisotro ny fahatezeran'ny Tsitoha.

el ar trebui să-şi vadă nimicirea, el ar trebui să bea mînia Celui Atotputernic.

Fa mampaninona azy moa ny amin'ny taranany mandimby azy, raha tapaka ny isan'ny androny?

Căci, ce -i pasă lui ce va fi de casa lui după el, cînd numărul lunilor i s'a împlinit?

Moa Andriamanitra va no hampianarim-pahalalana, nefa Izy no mitsara ny any an-danitra aza?

Oare pe Dumnezeu Îl vom învăţa minte, pe El, care cîrmuieşte duhurile cereşti?

Maty ny anankiray, raha tsy mbola mihena ny fahatanjahany, sady miadana tokoa ka tsy manana ahiahy;

Unul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,

Feno ronono ny fitoeran-drononony, ary vonton-tsoka ny taolany.

cu coapsele încărcate de grăsime, şi măduva oaselor plină de suc.

Ary ny anankiray maty amin'ny fahorian'ny fanahiny kosa ka tsy mba nanandrana soa akory.

Altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,

Samy mandry ao amin'ny vovoka izy roa tonta, ka feno olitra ny tenany.

şi amîndoi adorm în ţărînă, amîndoi sînt mîncaţi de viermi.

Indro, fantatro ny hevitrareo sy ny saim-petsy amelezanareo ahy;

Ştiu eu bine cari sînt gîndurile voastre, ce judecăţi nedrepte rostiţi asupra mea.

Fa hoy ianareo: Aiza ny tranon'ny mpitohatoha? Ary aiza ny lay fitoeran'ny ratsy fanahy?

Voi ziceţi: ,Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?`

Kanefa tsy mba nanontany tamin'ny mpandeha amin'ny tany lavitra va ianareo? Ary tsy heverinareo va ny zava-mahagaga, ambaran'Ireo hoe:

Dar ce! n'aţi întrebat pe călători, şi nu ştiţi ce istorisesc ei?

Amin'ny andro hahitan-doza dia voaaro ihany ny ratsy fanahy, ary amin'ny andro fahatezerana dia enti-miala izy?

Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruţat, şi în ziua mîniei, el scapă.

Iza no hanambara ny lalany eo anatrehany? Ary raha misy zavatra nataony, iza no sahy hamaly azy?

Cine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îi răsplăteşte tot ce a făcut?

Ary ho entina ho eny an-tany fandevonana izy ka mbola hitazana ao am-pasana;

Este dus la groapă, şi i se pune o strajă la mormînt.

Ho mamy aminy ny bainga any an-dohasaha, ary ny olona rehetra hanaraka azy, toy ny nandehanan'ny maro tany alohany.

Bulgării din vale îi sînt mai uşori, căci toţi oamenii merg după el, şi o mulţime îi merge înainte.

Endrey! ity ianareo mba mampionona ahy foana! Ary ny famalianareo anefa, raha voasana tsara, dia lainga ihany!

Pentruce dar îmi daţi mîngîieri deşerte? Ce mai rămîne din răspunsurile voastre decît viclenie?``