Proverbs 7

Fiam, tartsd meg az én beszédeimet, és az én parancsolataimat rejtsd el magadnál.

Fiule, păstrează cuvintele mele, şi ţine la tine sfaturile mele.

Az én parancsolatimat tartsd meg, és élsz; és az én tanításomat mint a szemed fényét.

Ţine sfaturile mele, şi vei trăi; păzeşte învăţăturile mele ca lumina ochilor.

Kösd azokat ujjaidra, írd fel azokat szíved táblájára.

Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

Mondd ezt a bölcseségnek: Én néném vagy te; és az eszességet ismerősödnek nevezd,

Zi înţelepciunii: ,,Tu eşti sora mea!`` Şi numeşte priceperea prietena ta, -

Hogy megőrizzen téged a nem hozzád tartozó asszonytól, és az ő beszédivel hizelkedő idegentől.

ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.

Mert házam ablakán, a rács mögül néztem,

Stăteam la fereastra casei mele, şi mă uitam prin zăbrele.

És láték a bolondok között, eszembe vevék a fiak között egy bolond ifjat,

Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte.

A ki az utczán jár, annak szeglete mellett, a házához menő úton lépeget,

Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.

Alkonyatkor, nap estjén, és setét éjfélben.

Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă.

És ímé, egy asszony eleibe jő, paráznának öltözetében, álnok az ő elméjében.

Şi, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată.

Mely csélcsap és vakmerő, a kinek házában nem maradhatnak meg az ő lábai.

Era bună de gură şi fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă:

Néha az utczán, néha a tereken van, és minden szegletnél leselkedik.

cînd în uliţă, cînd în pieţe, pela toate colţurile stătea la pîndă.

És megragadá őt és megcsókolá őt, és szemtelenségre vetemedvén, monda néki:

Ea l -a îmbrăţişat şi l -a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i -a zis:

Hálaáldozattal tartoztam, ma adtam meg fogadásimat.

,,Eram datoare cu o jertfă de mulţămire, azi mi-am împlinit juruinţele.

Azért jövék ki elődbe, szorgalmatosan keresni a te orczádat, és reád találtam!

De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit.

Paplanokkal megvetettem nyoszolyámat, égyiptomi szövésű szőnyegekkel.

Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pînzeturi din Egipt;

Beillatoztam ágyamat mirhával, áloessel és fahéjjal.

mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară.

No foglaljuk magunkat bőségesen mind virradtig a szeretetben; vígadjunk szerelmeskedésekkel.

Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineaţă, să ne desfătăm cu desmierdări!

Mert nincs otthon a férjem, elment messze útra.

Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într'o călătorie lungă,

Egy erszény pénzt vőn kezéhez; holdtöltére jő haza.

a luat cu el sacul cu bani, şi nu se va întoarce acasă decît la luna nouă.``

*És* elhiteté őt az ő mesterkedéseinek sokaságával, ajkainak hizelkedésével elragadá őt.

Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare.

Utána megy; mint az ökör a vágóhídra, és mint a bolond, egyszer csak fenyítő békóba;

De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă,

Mígnem átjárja a nyíl az ő máját. Miképen siet a madár a tőrre, és nem tudja, hogy az az ő élete ellen van.

ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul.

Annakokáért most, fiaim, hallgassatok engem, és figyelmezzetek az én számnak beszédeire.

Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.

Ne hajoljon annak útaira a te elméd, és ne tévelyegj annak ösvényin.

Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te rătăci pe cărările ei.

Mert sok sebesültet elejtett, és sokan vannak, a kik attól megölettek.

Căci ea a făcut să cadă multe jertfe, şi mulţi sînt cei pe cari i -a ucis ea.

Sírba vívő út az ő háza, a mely levisz a halálnak hajlékába.

Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor, drumul care pogoară spre locaşurile morţii.