Proverbs 17

Jobb a száraz falat, melylyel van csendesség; mint a levágott barmokkal teljes ház, melyben háborúság van.
Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -
Az értelmes szolga uralkodik a gyalázatos fiún, és az atyafiak között az örökségnek részét veszi.
Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
Az olvasztótégely az ezüst számára van, és a kemencze az aranyéra; a szívek vizsgálója pedig az Úr.
Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -
A gonosztevő hallgat az álnok beszédekre, a csalárd hallgat a gonosz nyelvre.
Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -
A ki megcsúfolja a szegényt, gyalázattal illeti annak Teremtőjét; a ki gyönyörködik *másnak* nyomorúságában, büntetlen nem lészen!
Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -
A véneknek ékessége az unokák, és a fiaknak ékessége az atyák.
Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -
Nem illik a bolondnak az ékes beszéd; még kevésbbé a tisztességesnek a hazug beszéd.
Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -
Drága kő az ajándék elfogadójának szemei előtt; mindenütt, a hova csak fordul, okosan cselekszik.
Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -
Elfedezi a vétket, a ki keresi a szeretetet; a ki pedig ismétlen előhoz egy dolgot, elszakasztja egymástól a barátságosokat is.
Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -
Foganatosb a dorgálás az eszesnél, mint ha megvernéd a bolondot százszor is.
O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -
Csak ellenkezést keres a gonosz, végre kegyetlen követ bocsáttatik ellene.
Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -
Találjon valakire a fiától megfosztott medve, csak ne a bolond az ő bolondságában.
Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -
A ki fizet gonoszt a jóért, nem távozik el a gonosz annak házától.
Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -
*Mint* a ki árvizet szabadít el, *olyan* a háborúság kezdete; azért minekelőtte kihatna, hagyd el a versengést.
Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -
A ki igaznak mondja a bűnöst, és kárhoztatja az igazat, útálatos az Úrnak egyaránt mind a kettő.
Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -
Miért van a vétel ára a bolondnak kezében a bölcseség megszerzésére, holott nincsen néki elméje?
La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -
Minden időben szeret, a ki *igaz* barát, és testvérül születik a nyomorúság idejére.
Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -
Értelmetlen ember az, a ki kezét adja, fogadván kezességet barátja előtt.
Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -
Szereti a gonoszt, a ki szereti a háborúságot; a ki magasbítja kapuját, romlást keres.
Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -
Az elfordult szívű ember nem nyerhet jót, és a ki az ő nyelvével gonosz, esik nyomorúságba.
Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -
A ki szül bolondot, *szüli* ő magának bánatra; és nem örvendez a bolondnak atyja.
Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -
A vidám elme jó orvosságul szolgál; a szomorú lélek pedig megszáraztja a csontokat.
O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -
A kebelből *kivett* ajándékot az istentelen elveszi, a törvény útának elfordítására.
Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -
Az eszesnek orczájából kitetszik a bölcseség; a bolondnak pedig szemei *országolnak* a földnek végéig.
Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -
Búsulása az ő atyjának a bolond fiú, és az ő szülőjének keserűsége.
Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -
Még megbirságolni is az igazat nem jó, a tisztességest megverni igazságáért.
Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -
A ki megtartóztatja beszédét, az tudós ember, és a ki higgadt lelkű, az értelmes férfiú.
Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -
Még a bolond is, amikor hallgat, bölcsnek ítéltetik; mikor ajkait bezárja, eszesnek.
Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.