Lamentations 3

Én vagyok az az ember, a ki nyomorúságot látott az ő haragjának vesszeje miatt.

Eu sînt omul care a văzut suferinţa supt nuiaua urgiei Lui.

Engem vezérlett és járatott sötétségben és nem világosságban.

El m'a dus, m'a mînat în întunerec, şi nu în lumină.

Bizony ellenem fordult, *ellenem* fordítja kezét minden nap.

Numai împotriva mea îşi întinde şi îşi întoarce mîna, toată ziua.

Megfonnyasztotta testemet és bőrömet, összeroncsolta csontjaimat.

Mi -a prăpădit carnea şi pielea, şi mi -a zdrobit oasele.

*Erősséget* épített ellenem és körülvett méreggel és fáradsággal.

A făcut zid împrejurul meu, şi m'a înconjurat cu otravă şi durere.

Sötét helyekre ültetett engem, mint az örökre meghaltakat.

Mă aşează în întunerec, ca pe cei morţi pentru totdeauna.

Körülkerített, hogy ki ne mehessek, nehézzé tette lánczomat.

M'a înconjurat cu un zid, ca să nu ies; m'a pus în lanţuri grele.

Sőt ha kiáltok és segítségül hívom is, nem hallja meg imádságomat.

Să tot strig şi să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primeşte rugăciunea.

Elkerítette az én útaimat terméskővel, ösvényeimet elforgatta.

Mi -a astupat calea cu pietre cioplite, şi mi -a strîmbat cărările.

Ólálkodó medve ő nékem *és* lesben álló oroszlán.

Mă pîndeşte ca un urs şi ca un leu într'un loc ascuns.

Útaimat elterelte, és darabokra vagdalt és elpusztított engem!

Mi -a abătut căile, şi apoi s'a aruncat pe mine, şi m'a pustiit.

Kifeszítette kézívét, és a nyíl elé czélul állított engem!

Şi -a încordat arcul, şi m'a pus ţintă săgeţii Lui.

Veséimbe bocsátotta tegzének fiait.

În rărunchi mi -a înfipt săgeţile din tolba Lui.

Egész népemnek csúfjává lettem, és gúnydalukká napestig.

Am ajuns de rîsul poporului meu, şi toată ziua sînt pus în cîntece de batjocură de ei.

Eltöltött engem keserűséggel, megrészegített engem ürömmel.

M'a săturat de amărăciune, m'a îmbătat cu pelin.

És kova-kővel tördelte ki fogaimat; porba tiprott engem.

Mi -a sfărîmat dinţii cu pietre, m'a acoperit cu cenuşă.

És kizártad lelkem a békességből; elfeledkeztem a jóról.

Mi-ai luat pacea, şi nu mai cunosc fericirea.

És mondám: Elveszett az én erőm és az én reménységem az Úrban.

Şi am zis: ,,S'a dus puterea mea de viaţă, şi nu mai am nici o nădejde în Domnul.``

Emlékezzél meg az én nyomorúságomról és eltapodtatásomról, az ürömről és a méregről!

,,Gîndeşte-Te la necazul şi suferinţa mea, la pelin şi la otravă!``

Vissza-visszaemlékezik, és megalázódik bennem az én lelkem.

Cînd îşi aduce aminte sufletul meu de ele, este mîhnit în mine.

Ezt veszem szívemre, azért bízom.

Iată ce mai gîndesc în inima mea, şi iată ce mă face să mai trag nădejde:

Az Úr kegyelmessége az, hogy még nincsen végünk; mivel nem fogyatkozik el az ő irgalmassága!

Bunătăţile Domnului nu s'au sfîrşit, îndurările Lui nu sînt la capăt,

Minden reggel meg-megújul; nagy a te hűséged!

ci se înoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atît de mare!

Az Úr az én örökségem, mondja az én lelkem, azért benne bízom.

,,Domnul este partea mea de moştenire,`` zice sufletul meu; de aceea nădăjduiesc în El.

Jó az Úr azoknak, a kik várják őt; a léleknek, a mely keresi őt.

Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care -L caută.

Jó várni és megadással lenni az Úr szabadításáig.

Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.

Jó a férfiúnak, ha igát visel ifjúságában.

Este bine pentru om să poarte un jug în tinereţa lui.

Egyedül ül és hallgat, mert felvette magára.

Să stea singur şi să tacă, pentrucă Domnul i l -a pus pe grumaz;

Porba teszi száját, *mondván:* Talán van *még* reménység?

să-şi umple gura cu ţărînă, şi să nu-şi peardă nădejdea;

Orczáját tartja az őt verőnek, megelégszik gyalázattal.

să dea obrazul celui ce -l loveşte, şi să se sature de ocări.

Mert nem zár ki örökre az Úr.

Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.

Sőt, ha megszomorít, meg is vígasztal az ő kegyelmességének gazdagsága szerint.

Ci, cînd mîhneşte pe cineva, Se îndură iarăş de el, după îndurarea Lui cea mare:

Mert nem szíve szerint veri és szomorítja meg az embernek fiát.

căci El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mîhneşte bucuros pe copiii oamenilor.

Hogy lábai alá tiporja valaki a föld minden foglyát;

Cînd se calcă în picioarele toţi prinşii de război ai unei ţări,

Hogy elfordíttassék az ember ítélete a Magasságosnak színe előtt;

cînd se calcă dreptatea omenească în faţa Celui Prea Înalt,

Hogy elnyomassék az ember az ő peres dolgában: ezt az Úr nem nézi el.

cînd este nedreptăţit un om în pricina lui, nu vede Domnul?

Kicsoda az, a ki szól és meglesz, ha nem parancsolja az Úr?

Cine a spus şi s'a întîmplat ceva fără porunca Domnului?

A Magasságosnak szájából nem jő ki a gonosz és a jó.

Nu iese din gura Celui Prea Înalt răul şi binele?

Mit zúgolódik az élő ember? Ki-ki a maga bűneiért *bűnhődik.*

De ce să se plîngă omul cît trăieşte? Ficare să se plîngă mai bine de păcatele lui!

Tudakozzuk a mi útainkat és vizsgáljuk meg, és térjünk az Úrhoz.

Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm, şi să ne întoarcem la Domnul.

Emeljük fel szíveinket kezeinkkel egyetemben Istenhez az égben.

Să ne înălţăm şi inimile cu mînile spre Dumnezeu din cer, zicînd:

Mi voltunk gonoszok és pártütők, azért nem bocsátottál meg.

,,Am păcătuit, am fost îndărătnici, şi nu ne-ai iertat!``

Felöltötted a haragot és üldöztél minket, öldököltél, nem kiméltél.

În mînia Ta, Te-ai ascuns, şi ne-ai urmărit, ai ucis fără milă.

Felöltötted a felhőt, hogy hozzád ne jusson az imádság.

Te-ai învăluit într'un nor, ca să nu străbată la Tine rugăciunea noastră.

Sepredékké és útálattá tettél minket a népek között.

Ne-ai făcut de batjocură şi de ocară printre popoare.

Feltátotta száját ellenünk minden ellenségünk.

Toţi vrăjmaşii noştri deschid gura împotriva noastră.

Rettegés és tőr van mi rajtunk, pusztulás és romlás.

De groază şi de groapă am avut parte, de prăpăd şi pustiire.

Víz-patakok folynak alá az én szememből népem leányának romlása miatt.

Şivoaie de apă îmi curg din ochi din pricina prăpădului fiicei poporului meu.

Szemem csörgedez és nem szünik meg, nincs pihenése,

Mi se topeşte ochiul în lacrămi, necurmat şi fără răgaz,

Míg ránk nem tekint és meg nem lát az Úr az égből.

pînăce Domnul va privi din cer şi va vedea.

Szemem bánatba ejté lelkemet városomnak minden leányáért.

Mă doare ochiul de plîns pentru toate fiicele cetăţii mele.

Vadászva vadásztak reám, mint valami madárra, ellenségeim ok nélkül.

Cei ce mă urăsc fără temei, m'au gonit ca pe o pasăre.

Veremben fojtották meg életemet, és követ hánytak rám.

Voiau să-mi nimicească viaţa într'o groapă, şi au aruncat cu pietre în mine.

Felüláradtak a vizek az én fejem felett; mondám: Kivágattam!

Mi-au năvălit apele peste cap şi ziceam: ,,Sînt perdut!``

Segítségül hívtam a te nevedet, oh Uram, a legalsó veremből.

Dar am chemat Numele Tău, Doamne, din fundul gropii.

Hallottad az én szómat; ne rejtsd el füledet sóhajtásom és kiáltásom elől.

Tu mi-ai auzit glasul: ,,Nu-Ţi astupa urechea la suspinurile şi strigătele mele.``

Közelegj hozzám, mikor segítségül hívlak téged; mondd: Ne félj!

În ziua cînd Te-am chemat, Te-ai apropiat, şi ai zis: ,,Nu te teme!``

Pereld meg Uram lelkemnek perét; váltsd meg életemet.

Doamne, Tu ai apărat pricina sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa!

Láttad, oh Uram, az én bántalmaztatásomat; ítéld meg ügyemet.

Doamne, ai văzut apăsarea mea: fă-mi dreptate.

Láttad minden bosszúállásukat, minden ellenem való gondolatjokat.

Ai văzut toate răzbunările lor, toate uneltirile lor împotriva mea.

Hallottad Uram az ő szidalmazásukat, minden ellenem való gondolatjokat;

Doamne, le-ai auzit ocările, toate uneltirile împotriva mea,

Az ellenem támadóknak ajkait, és ellenem való mindennapi szándékukat.

cuvîntările protivnicilor mei, şi planurile pe cari le urzeau în fiecare zi împotriva mea.

Tekintsd meg leülésöket és felkelésöket; én vagyok az ő gúnydaluk.

Uită-Te cînd stau ei jos sau cînd se scoală. Eu sînt cîntecul lor de batjocură.

Fizess meg nékik, Uram, az ő kezeiknek munkája szerint.

Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mînilor lor!

Adj nékik szívbeli konokságot; átkodul reájok.

Împetreşte-le inima, şi aruncă blestemul Tău împotriva lor!

Üldözd haragodban, és veszesd el őket az Úr ege alól!

Urmăreşte -i, în mînia Ta, şi şterge -i de supt ceruri, Doamne!``