Psalms 77

Au chef des chantres. D'après Jeduthun. Psaume d'Asaph. Ma voix s'élève à Dieu, et je crie; Ma voix s'élève à Dieu, et il m'écoutera.

(Către mai marele cîntăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui Asaf.) Strig cu glasul meu către Dumnezeu, strig cu glasul meu către Dumnezeu, şi El mă va asculta.

Au jour de ma détresse, je cherche le Seigneur; La nuit, mes mains sont étendues sans se lasser; Mon âme refuse toute consolation.

În ziua necazului meu, caut pe Domnul; noaptea, mînile îmi stau întinse fără curmare; sufletul meu nu vrea nicio mîngîiere.

Je me souviens de Dieu, et je gémis; Je médite, et mon esprit est abattu. -Pause.

Mi-aduc aminte de Dumnezeu, şi gem; mă gîndesc adînc în mine, şi mi se mîhneşte duhul. -

Tu tiens mes paupières en éveil; Et, dans mon trouble, je ne puis parler.

Tu îmi ţii ploapele deschise; şi, de mult ce mă frămînt, nu pot vorbi.

Je pense aux jours anciens, Aux années d'autrefois.

Mă gîndesc la zilele de demult, la anii de odinioară.

Je pense à mes cantiques pendant la nuit, Je fais des réflexions au dedans de mon coeur, Et mon esprit médite.

Mă gîndesc la cîntările mele noaptea, cuget adînc în lăuntrul inimii mele, îmi cade duhul pe gînduri, şi zic:

Le Seigneur rejettera-t-il pour toujours? Ne sera-t-il plus favorable?

,,Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Şi nu va mai fi El binevoitor?

Sa bonté est-elle à jamais épuisée? Sa parole est-elle anéantie pour l'éternité?

S'a isprăvit bunătatea Lui pe vecie? S'a dus făgăduinţa Lui pentru totdeauna?

Dieu a-t-il oublié d'avoir compassion? A-t-il, dans sa colère, retiré sa miséricorde? -Pause.

A uitat Dumnezeu să aibă milă? Şi -a tras El, în mînia Lui, înapoi îndurarea?`` -

Je dis: Ce qui fait ma souffrance, C'est que la droite du Très-Haut n'est plus la même...

Atunci îmi zic: ,,Ceeace mă face să sufăr, este că dreapta Celui Prea Înalt nu mai este aceeaş``...

Je rappellerai les oeuvres de l'Eternel, Car je me souviens de tes merveilles d'autrefois;

Dar tot voi lăuda lucrările Domnului, căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară;

Je parlerai de toutes tes oeuvres, Je raconterai tes hauts faits.

da, mă voi gîndi la toate lucrările Tale, şi voi lua aminte la toate isprăvile Tale.

O Dieu! tes voies sont saintes; Quel dieu est grand comme Dieu?

Dumnezeule, căile Tale sînt sfinte! Care Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?

Tu es le Dieu qui fait des prodiges; Tu as manifesté parmi les peuples ta puissance.

Tu eşti Dumnezeul, care faci minuni; Tu Ţi-ai arătat puterea printre popoare.

Par ton bras tu as délivré ton peuple, Les fils de Jacob et de Joseph. -Pause.

Prin braţul Tău, Tu ai izbăvit pe poporul Tău, pe fiii lui Iacov şi ai lui Iosif.

Les eaux t'ont vu, ô Dieu! Les eaux t'ont vu, elles ont tremblé; Les abîmes se sont émus.

Cînd Te-au văzut apele, Dumnezeule, cînd Te-au văzut apele, s'au cutremurat, şi adîncurile s'au mişcat.

Les nuages versèrent de l'eau par torrents, Le tonnerre retentit dans les nues, Et tes flèches volèrent de toutes parts.

Norii au turnat apă cu găleata, tunetul a răsunat în nori, şi săgeţile Tale au sburat în toate părţile.

Ton tonnerre éclata dans le tourbillon, Les éclairs illuminèrent le monde; La terre s'émut et trembla.

Tunetul Tău a isbucnit în vîrtej de vînt, fulgerile au luminat lumea: pămîntul s'a mişcat şi s'a cutremurat.

Tu te frayas un chemin par la mer, Un sentier par les grandes eaux, Et tes traces ne furent plus reconnues.

Ţi-ai croit un drum prin mare, o cărare prin apele cele mari, şi nu Ţi s'au mai cunoscut urmele.

Tu as conduit ton peuple comme un troupeau, Par la main de Moïse et d'Aaron.

Ai povăţuit pe poporul Tău ca pe o turmă, prin mîna lui Moise şi Aaron.