Psalms 104

Mon âme, bénis l'Eternel! Eternel, mon Dieu, tu es infiniment grand! Tu es revêtu d'éclat et de magnificence!

Binecuvîntează, suflete, pe Domnul! Doamne, Dumnezeule, Tu eşti nemărginit de mare! Tu eşti îmbrăcat cu strălucire şi măreţie!

Il s'enveloppe de lumière comme d'un manteau; Il étend les cieux comme un pavillon.

Te înveleşti cu lumina ca şi cu o manta; întinzi cerurile ca un cort.

Il forme avec les eaux le faîte de sa demeure; Il prend les nuées pour son char, Il s'avance sur les ailes du vent.

Cu apele Îţi întocmeşti vîrful locuinţei Tale; din nori Îţi faci carul, şi umbli pe aripile vîntului.

Il fait des vents ses messagers, Des flammes de feu ses serviteurs.

Din vînturi Îţi faci soli, şi din flăcări de foc, slujitori.

Il a établi la terre sur ses fondements, Elle ne sera jamais ébranlée.

Tu ai aşezat pămîntul pe temeliile lui, şi niciodată nu se va clătina.

Tu l'avais couverte de l'abîme comme d'un vêtement, Les eaux s'arrêtaient sur les montagnes;

Tu îl acoperisei cu adîncul cum l-ai acoperi cu o haină; apele stăteau pe munţi,

Elles ont fui devant ta menace, Elles se sont précipitées à la voix de ton tonnerre.

dar, la ameninţarea Ta, au fugit, la glasul tunetului Tău au luat -o la fugă,

Des montagnes se sont élevées, des vallées se sont abaissées, Au lieu que tu leur avais fixé.

suindu-se pe munţi şi pogorîndu-se în văi, pînă la locul, pe care li -l hotărîsei Tu.

Tu as posé une limite que les eaux ne doivent point franchir, Afin qu'elles ne reviennent plus couvrir la terre.

Le-ai pus o margine, pe care nu trebuie s'o treacă, pentruca să nu se mai întoarcă să acopere pămîntul.

Il conduit les sources dans des torrents Qui coulent entre les montagnes.

Tu faci să ţîşnească izvoarele în văi, şi ele curg printre munţi.

Elles abreuvent tous les animaux des champs; Les ânes sauvages y étanchent leur soif.

Tu adăpi la ele toate fiarele cîmpului; în ele îşi potolesc setea măgarii sălbatici.

Les oiseaux du ciel habitent sur leurs bords, Et font résonner leur voix parmi les rameaux.

Păsările cerului locuiesc pe marginile lor, şi fac să le răsune glasul printre ramuri.

De sa haute demeure, il arrose les montagnes; La terre est rassasiée du fruit de tes oeuvres.

Din locaşul Tău cel înalt Tu uzi munţii; şi se satură pămîntul de rodul lucrărilor Tale.

Il fait germer l'herbe pour le bétail, Et les plantes pour les besoins de l'homme, Afin que la terre produise de la nourriture,

Tu faci să crească iarba pentru vite, şi verdeţuri pentru nevoile omului, ca pămîntul să dea hrană:

Le vin qui réjouit le coeur de l'homme, Et fait plus que l'huile resplendir son visage, Et le pain qui soutient le coeur de l'homme.

vin, care înveseleşte inima omului, untdelemn, care -i înfrumuseţează faţa, şi pîne, care -i întăreşte inima.

Les arbres de l'Eternel se rassasient, Les cèdres du Liban, qu'il a plantés.

Se udă copacii Domnului, cedrii din Liban, pe cari i -a sădit El.

C'est là que les oiseaux font leurs nids; La cigogne a sa demeure dans les cyprès,

În ei îşi fac păsările cuiburi; iar cocostîrcul îşi are locuinţa în chiparoşi;

Les montagnes élevées sont pour les boucs sauvages, Les rochers servent de retraite aux damans.

munţii cei înalţi sînt pentru ţapii sălbatici, iar stîncile sînt adăpost pentru iepuri.

Il a fait la lune pour marquer les temps; Le soleil sait quand il doit se coucher.

El a făcut luna ca să arate vremile; soarele ştie cînd trebuie să apună.

Tu amènes les ténèbres, et il est nuit: Alors tous les animaux des forêts sont en mouvement;

Tu aduci întunerecul, şi se face noapte: atunci toate fiarele pădurilor se pun în mişcare;

Les lionceaux rugissent après la proie, Et demandent à Dieu leur nourriture.

puii de lei mugesc după pradă, şi îşi cer hrana dela Dumnezeu.

Le soleil se lève: ils se retirent, Et se couchent dans leurs tanières.

Cînd răsare soarele, ele fug înapoi, şi se culcă în vizuinile lor.

L'homme sort pour se rendre à son ouvrage, Et à son travail, jusqu'au soir.

Dar omul iese la lucrul său, şi la munca lui, pînă seara.

Que tes oeuvres sont en grand nombre, ô Eternel! Tu les as toutes faites avec sagesse. La terre est remplie de tes biens.

Cît de multe sînt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune, şi pămîntul este plin de făpturile Tale.

Voici la grande et vaste mer: Là se meuvent sans nombre Des animaux petits et grands;

Iată marea cea întinsă şi mare: în ea se mişcă nenumărate vieţuitoare mici şi mari.

Là se promènent les navires, Et ce léviathan que tu as formé pour se jouer dans les flots.

Acolo în ea, umblă corăbiile, şi în ea este leviatanul acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei.

Tous ces animaux espèrent en toi, Pour que tu leur donnes la nourriture en son temps.

Toate aceste vieţuitoare Te aşteaptă, ca să le dai hrana la vreme.

Tu la leur donnes, et ils la recueillent; Tu ouvres ta main, et ils se rassasient de biens.

Le -o dai Tu, ele o primesc; Îţi deschizi Tu mîna, ele se satură de bunătăţile Tale.

Tu caches ta face: ils sont tremblants; Tu leur retires le souffle: ils expirent, Et retournent dans leur poussière.

Îţi ascunzi Tu Faţa, ele tremură; le iei Tu suflarea: ele mor, şi se întorc în ţărîna lor.

Tu envoies ton souffle: ils sont créés, Et tu renouvelles la face de la terre.

Îţi trimeţi Tu suflarea: ele sînt zidite, şi înoieşti astfel faţa pămîntului.

Que la gloire de l'Eternel subsiste à jamais! Que l'Eternel se réjouisse de ses oeuvres!

În veci să ţină slava Domnului! Să Se bucure Domnul de lucrările Lui!

Il regarde la terre, et elle tremble; Il touche les montagnes, et elles sont fumantes.

El priveşte pămîntul, şi pămîntul se cutremură; atinge munţii, şi ei fumegă.

Je chanterai l'Eternel tant que je vivrai, Je célébrerai mon Dieu tant que j'existerai.

Voi cînta Domnului cît voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cît voi fi.

Que mes paroles lui soient agréables! Je veux me réjouir en l'Eternel.

Fie plăcute Lui cuvintele mele! Mă bucur de Domnul.

Que les pécheurs disparaissent de la terre, Et que les méchants ne soient plus! Mon âme, bénis l'Eternel! Louez l'Eternel!

Să piară păcătoşii de pe pămînt, şi cei răi să nu mai fie! Binecuvintează, suflete, pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!