Proverbs 30

Paroles d'Agur, fils de Jaké. Sentences prononcées par cet homme pour Ithiel, pour Ithiel et pour Ucal.
Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.
Certes, je suis plus stupide que personne, Et je n'ai pas l'intelligence d'un homme;
Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.
Je n'ai pas appris la sagesse, Et je ne connais pas la science des saints.
N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.
Qui est monté aux cieux, et qui en est descendu? Qui a recueilli le vent dans ses mains? Qui a serré les eaux dans son vêtement? Qui a fait paraître les extrémités de la terre? Quel est son nom, et quel est le nom de son fils? Le sais-tu?
Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -
Toute parole de Dieu est éprouvée. Il est un bouclier pour ceux qui cherchent en lui un refuge.
Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.
N'ajoute rien à ses paroles, De peur qu'il ne te reprenne et que tu ne sois trouvé menteur.
N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -
Je te demande deux choses: Ne me les refuse pas, avant que je meure!
Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!
Eloigne de moi la fausseté et la parole mensongère; Ne me donne ni pauvreté, ni richesse, Accorde-moi le pain qui m'est nécessaire.
Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.
De peur que, dans l'abondance, je ne te renie Et ne dise: Qui est l'Eternel? Ou que, dans la pauvreté, je ne dérobe, Et ne m'attaque au nom de mon Dieu.
Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -
Ne calomnie pas un serviteur auprès de son maître, De peur qu'il ne te maudisse et que tu ne te rendes coupable.
Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -
Il est une race qui maudit son père, Et qui ne bénit point sa mère.
Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.
Il est une race qui se croit pure, Et qui n'est pas lavée de sa souillure.
Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.
Il est une race dont les yeux sont hautains, Et les paupières élevées.
Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.
Il est une race dont les dents sont des glaives Et les mâchoires des couteaux, Pour dévorer le malheureux sur la terre Et les indigents parmi les hommes.
Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -
La sangsue a deux filles: Donne! donne! Trois choses sont insatiables, Quatre ne disent jamais: Assez!
Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,
Le séjour des morts, la femme stérile, La terre, qui n'est pas rassasiée d'eau, Et le feu, qui ne dit jamais: Assez!
şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -
L'oeil qui se moque d'un père Et qui dédaigne l'obéissance envers une mère, Les corbeaux du torrent le perceront, Et les petits de l'aigle le mangeront.
Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -
Il y a trois choses qui sont au-dessus de ma portée, Même quatre que je ne puis comprendre:
Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:
La trace de l'aigle dans les cieux, La trace du serpent sur le rocher, La trace du navire au milieu de la mer, Et la trace de l'homme chez la jeune femme.
urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.
Telle est la voie de la femme adultère: Elle mange, et s'essuie la bouche, Puis elle dit: Je n'ai point fait de mal.
Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -
Trois choses font trembler la terre, Et il en est quatre qu'elle ne peut supporter:
Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:
Un esclave qui vient à régner, Un insensé qui est rassasié de pain,
un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,
Une femme dédaignée qui se marie, Et une servante qui hérite de sa maîtresse.
o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -
Il y a sur la terre quatre animaux petits, Et cependant des plus sages;
Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:
Les fourmis, peuple sans force, Préparent en été leur nourriture;
furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,
Les damans, peuple sans puissance, Placent leur demeure dans les rochers;
şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;
Les sauterelles n'ont point de roi, Et elles sortent toutes par divisions;
lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;
Le lézard saisit avec les mains, Et se trouve dans les palais des rois.
păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.
Il y en a trois qui ont une belle allure, Et quatre qui ont une belle démarche:
Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:
Le lion, le héros des animaux, Ne reculant devant qui que ce soit;
leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,
Le cheval tout équipé; ou le bouc; Et le roi à qui personne ne résiste.
calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -
Si l'orgueil te pousse à des actes de folie, Et si tu as de mauvaises pensées, mets la main sur la bouche:
Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:
Car la pression du lait produit de la crème, La pression du nez produit du sang, Et la pression de la colère produit des querelles.
căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.