Job 19

Job prit la parole et dit:

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

Jusques à quand affligerez-vous mon âme, Et m'écraserez-vous de vos discours?

,,Pînă cînd îmi veţi întrista sufletul, şi mă veţi zdrobi cu cuvîntările voastre?

Voilà dix fois que vous m'outragez; N'avez-vous pas honte de m'étourdir ainsi?

Iată că de zece ori m'aţi batjocorit; nu vă este ruşine să vă purtaţi aşa?

Si réellement j'ai péché, Seul j'en suis responsable.

Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sînt răspunzător de aceasta.

Pensez-vous me traiter avec hauteur? Pensez-vous démontrer que je suis coupable?

Credeţi că mă puteţi lua de sus? Credeţi că mi-aţi dovedit că sînt vinovat?

Sachez alors que c'est Dieu qui me poursuit, Et qui m'enveloppe de son filet.

Atunci să ştiţi că Dumnezeu mă urmăreşte, şi mă înveleşte cu laţul Lui.

Voici, je crie à la violence, et nul ne répond; J'implore justice, et point de justice!

Iată, ţip de silnicie, şi nimeni nu răspunde; cer dreptate, şi dreptate nu este!

Il m'a fermé toute issue, et je ne puis passer; Il a répandu des ténèbres sur mes sentiers.

Mi -a tăiat orice ieşire, şi nu pot trece; a răspîndit întunerec pe cărările mele.

Il m'a dépouillé de ma gloire, Il a enlevé la couronne de ma tête.

M'a despoiat de slava mea, mi -a luat cununa de pe cap,

Il m'a brisé de toutes parts, et je m'en vais; Il a arraché mon espérance comme un arbre.

m'a zdrobit din toate părţile, şi pier; mi -a smuls nădejdea ca pe un copac.

Il s'est enflammé de colère contre moi, Il m'a traité comme l'un de ses ennemis.

S'a aprins de mînie împotriva mea, S'a purtat cu mine ca şi cu un vrăjmaş.

Ses troupes se sont de concert mises en marche, Elles se sont frayé leur chemin jusqu'à moi, Elles ont campées autour de ma tente.

Oştile Lui au pornit deodată înainte, şi-au croit drum pînă la mine, şi au tăbărît în jurul cortului meu.

Il a éloigné de moi mes frères, Et mes amis se sont détournés de moi;

A depărtat pe fraţii mei dela mine, şi prietenii mei s'au înstrăinat de mine.

Je suis abandonné de mes proches, Je suis oublié de mes intimes.

Rudele mele m'au părăsit, şi cei mai deaproape ai mei m'au uitat.

Je suis un étranger pour mes serviteurs et mes servantes, Je ne suis plus à leurs yeux qu'un inconnu.

Casnicii mei şi slugile mele mă privesc ca pe un străin, în ochii lor sînt un necunoscut.

J'appelle mon serviteur, et il ne répond pas; Je le supplie de ma bouche, et c'est en vain.

Chem pe robul meu, şi nu răspunde; îl rog cu gura mea, şi degeaba.

Mon humeur est à charge à ma femme, Et ma plainte aux fils de mes entrailles.

Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, şi duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele.

Je suis méprisé même par des enfants; Si je me lève, je reçois leurs insultes.

Pînă şi copiii mă dispreţuiesc: dacă mă scol, ei mă ocărăsc.

Ceux que j'avais pour confidents m'ont en horreur, Ceux que j'aimais se sont tournés contre moi.

Aceia în cari mă încredeam mă urăsc, aceia pe cari îi iubeam s'au întors împotriva mea.

Mes os sont attachés à ma peau et à ma chair; Il ne me reste que la peau des dents.

Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi -a mai rămas decît pielea de pe dinţi.

Ayez pitié, ayez pitié de moi, vous, mes amis! Car la main de Dieu m'a frappé.

Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei! Căci mîna lui Dumnezeu m'a lovit.

Pourquoi me poursuivre comme Dieu me poursuit? Pourquoi vous montrer insatiables de ma chair?

Dece mă urmăriţi ca Dumnezeu? Şi nu vă mai săturaţi de carnea mea?

Oh! je voudrais que mes paroles fussent écrites, Qu'elles fussent écrites dans un livre;

Oh! aş vrea ca vorbele mele să fie scrise, să fie scrise într'o carte;

Je voudrais qu'avec un burin de fer et avec du plomb Elles fussent pour toujours gravées dans le roc...

aş vrea să fie săpate cu un priboi de fier şi cu plumb în stîncă pe vecie...

Mais je sais que mon rédempteur est vivant, Et qu'il se lèvera le dernier sur la terre.

Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu, şi că se va ridica la urmă pe pămînt.

Quand ma peau sera détruite, il se lèvera; Quand je n'aurai plus de chair, je verrai Dieu.

Chiar dacă mi se va nimici pielea, şi chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuş pe Dumnezeu.

Je le verrai, et il me sera favorable; Mes yeux le verront, et non ceux d'un autre; Mon âme languit d'attente au dedans de moi.

Îl voi vedea şi-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, şi nu ai altuia. Sufletul meu tînjeşte de dorul acesta înlăuntrul meu.

Vous direz alors: Pourquoi le poursuivions-nous? Car la justice de ma cause sera reconnue.

Atunci veţi zice: ,Pentruce -l urmăream noi?` Căci dreptatea pricinii mele va fi cunoscută.

Craignez pour vous le glaive: Les châtiments par le glaive sont terribles! Et sachez qu'il y a un jugement.

Temeţi-vă de sabie: căci pedepsele date cu sabia sînt grozave! Şi să ştiţi că este o judecată.``