Ecclesiastes 10

Les mouches mortes infectent et font fermenter l'huile du parfumeur; un peu de folie l'emporte sur la sagesse et sur la gloire.

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

Le coeur du sage est à sa droite, et le coeur de l'insensé à sa gauche.

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

Quand l'insensé marche dans un chemin, le sens lui manque, et il dit de chacun: Voilà un fou!

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

Si l'esprit de celui qui domine s'élève contre toi, ne quitte point ta place; car le calme prévient de grands péchés.

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

Il est un mal que j'ai vu sous le soleil, comme une erreur provenant de celui qui gouverne:

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

la folie occupe des postes très élevés, et des riches sont assis dans l'abaissement.

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

J'ai vu des esclaves sur des chevaux, et des princes marchant sur terre comme des esclaves.

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

Celui qui creuse une fosse y tombera, et celui qui renverse une muraille sera mordu par un serpent.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

Celui qui remue des pierres en sera blessé, et celui qui fend du bois en éprouvera du danger.

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

S'il a émoussé le fer, et s'il n'en a pas aiguisé le tranchant, il devra redoubler de force; mais la sagesse a l'avantage du succès.

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

Si le serpent mord faute d'enchantement, il n'y a point d'avantage pour l'enchanteur.

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

Les paroles de la bouche du sage sont pleines de grâce; mais les lèvres de l'insensé causent sa perte.

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

Le commencement des paroles de sa bouche est folie, et la fin de son discours est une méchante folie.

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

L'insensé multiplie les paroles. L'homme ne sait point ce qui arrivera, et qui lui dira ce qui sera après lui?

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

Le travail de l'insensé le fatigue, parce qu'il ne sait pas aller à la ville.

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

Malheur à toi, pays dont le roi est un enfant, et dont les princes mangent dès le matin!

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

Heureux toi, pays dont le roi est de race illustre, et dont les princes mangent au temps convenable, pour soutenir leurs forces, et non pour se livrer à la boisson!

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

Quand les mains sont paresseuses, la charpente s'affaisse; et quand les mains sont lâches, la maison a des gouttières.

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

On fait des repas pour se divertir, le vin rend la vie joyeuse, et l'argent répond à tout.

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

Ne maudis pas le roi, même dans ta pensée, et ne maudis pas le riche dans la chambre où tu couches; car l'oiseau du ciel emporterait ta voix, l'animal ailé publierait tes paroles.

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.