Proverbs 21

Kuninkaan sydän on Herran kädessä, niinkuin vesiojat, ja hän taittaa sen kuhunka tahtoo.

Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

Jokainen luulee tiensä oikiaksi, vaan Herra koettelee sydämet.

Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

Hyvin ja oikein tehdä, on Herralle otollisempi kuin uhri.

A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

Ylpiät silmät ja paisunut sydän, ja jumalattomain kynttilä on synti.

Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

Ahkeran miehen aivoitukset tuovat yltäkylläisyyden; vaan joka pikainen on, se tulee köyhäksi.

Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

Joka tavaran kokoo valheella, se on kulkeva turhuus, niiden seassa, jotka kuolemaa etsivät.

Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

Jumalattomain raatelemus pitää heitä peljättämän; sillä ei he tahtoneet tehdä, mitä oikia on.

Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

Jumalattoman ihmisen tie on outo; mutta puhtaan työ on oikia.

Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

Parempi on asua katon kulmalla, kuin riitaisen vaimon kanssa yhdessä huoneessa.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

Jumalattoman sielu toivottaa pahaa, ja ei suo lähimmäisellensä mitään.

Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

Kuin pilkkaaja rangaistaan, niin tyhmät viisaaksi tulevat, ja kuin viisas tulee opetetuksi, niin hän ottaa opin.

Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

vanhurskas pitää itsensä viisaasti jumalattoman huonetta vastaan; vaan jumalattomat kietovat itsensä onnettomuuteen.

Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

Joka tukitsee korvansa köyhän huudolta, hänen pitää myös huutaman, ja ei kuultaman.

Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

Salainen lahja asettaa vihan, ja helmaan anto lepyttä suurimman kiukun.

Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

Se on vanhurskaille ilo, tehdä mikä oikia on, vaan pahantekiöillä on pelko.

Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

Ihminen joka poikkee viisauden tieltä, pitää oleman kuolleiden joukossa.

Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

Joka hekumaa rakastaa, se tulee köyhäksi; ja joka viinaa ja öljyä rakastaa, ei hän tule rikkaaksi.

Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

Jumalatoin pitää annettaman ulos vanhurskaan siaan, ja ylönkatsoja siveiden edestä.

Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

Parempi on asua autiossa maassa kuin riitaisen ja vihaisen vaimon kanssa.

Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

Viisaan huoneessa on suloinen tavara ja öljy, vaan tyhmä ihminen sen tuhlaa.

Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

Joka vanhurskautta ja hyvyyttä noudattaa, hän löytää elämän, vanhurskauden ja kunnian.

Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

Viisas mies voittaa väkeväin kaupungin, ja kukistaa heidän uskalluksensa vahvuuden.

Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

Joka suunsa ja kielensä hillitsee, hän varjelee sielunsa ahdistuksesta.

Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

Joka ynseä ja ylpiä on, hän kutsutaan pilkkaajaksi, joka vihassa ynseytensä näyttää.

Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

Laiskan himo tappaa hänen, ettei hänen kätensä tahtoneet mitään tehdä:

Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

Hän himoitsee suuresti kaiken päivän; muuta vanhurskas antaa, ja ei kiellä.

Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

Jumalattomain uhri on kauhistus, semminkin kuin se synnissä uhrataan.

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

Väärän todistajan pitää hukkuman; vaan joka tottelee, hän saa aina puhua.

Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

Jumalatoin juoksee päätähavin lävitse: mutta hurskas ojentaa tiensä.

Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

Ei yksikään viisaus, eli ymmärrys, eikä neuvo, auta herraa vastaan.

Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

Hevoset valmistetaan sodan päiväksi; mutta voitto tulee herralta.

Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -