Psalms 147

Haleluja! Ĉar estas bone kanti al nia Dio, Ĉar agrabla estas la glorkantado.
Lăudaţi pe Domnul! Căci este frumos să lăudăm pe Dumnezeul nostru, căci este plăcut, şi se cuvine să -L lăudăm.
La Eternulo konstruas Jerusalemon, La elpelitojn de Izrael Li kolektas.
Domnul zideşte iarăş Ierusalimul, strînge pe surghiuniţii lui Israel;
Li sanigas la korprematojn Kaj bandaĝas iliajn vundojn.
tămăduieşte pe cei cu inima zdrobită, şi le leagă rănile.
Li kalkulas la stelojn, Kaj al ili ĉiuj Li donas nomojn.
El socoteşte numărul stelelor, şi le dă nume la toate.
Granda estas nia Sinjoro kaj tre forta; Lia saĝo estas nemezurebla.
Mare este Domnul nostru şi puternic prin tăria Lui, priceperea Lui este fără margini.
La Eternulo altigas la humilulojn; Sed la malvirtulojn Li malaltigas ĝis la tero.
Domnul sprijineşte pe cei nenorociţi, şi doboară pe cei răi la pămînt.
Kantu al la Eternulo gloradon, Muziku al nia Dio per harpo.
Cîntaţi Domnului cu mulţămiri, lăudaţi pe Dumnezeul nostru cu arfa!
Li kovras la ĉielon per nuboj, Pretigas por la tero pluvon, Kreskigas sur la montoj herbon.
El acopere cerul cu nori, pregăteşte ploaia pentru pămînt, şi face să răsară iarba pe munţi.
Li donas al la bruto ĝian nutraĵon, Kaj al la korvidoj, kiuj krias.
El dă hrană vitelor, şi puilor corbului cînd strigă.
Ne la forton de ĉevalo Li ŝatas; Ne la femuroj de homo al Li plaĉas:
Nu de puterea calului Se bucură El, nu-Şi găseşte plăcerea în picioarele omului.
Plaĉas al la Eternulo Liaj timantoj, Kiuj fidas Lian bonecon.
Domnul iubeşte pe cei ce se tem de El, pe cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui.
Laŭdu, ho Jerusalem, la Eternulon; Gloru vian Dion, ho Cion.
Laudă pe Domnul, Ierusalime, laudă pe Dumnezeul tău, Sioane!
Ĉar Li fortikigis la riglilojn en viaj pordegoj, Li benis viajn filojn interne de vi.
Căci El întăreşte zăvoarele porţilor, El binecuvintează pe fiii tăi în mijlocul tău;
Li donas pacon al viaj limoj, Li satigas vin per la plej bona el la tritiko.
El dă pace ţinutului tău, şi te satură cu cel mai bun grîu
Li sendas Sian ordonon al la tero; Tre rapide kuras Lia vorto.
El Îşi trimete poruncile pe pămînt, Cuvîntul Lui aleargă cu iuţeală mare.
Li donas neĝon kiel lanon, Li ŝutas prujnon kiel cindron.
El dă zăpada ca lîna, El presară bruma albă ca cenuşa;
Li ĵetas Sian glacion kiel pecojn; Kiu kontraŭstaros al Lia frosto?
El Îşi asvîrle ghiaţa în bucăţi; cine poate sta înaintea frigului Său?
Li sendas Sian vorton, kaj ĉio degelas; Li blovas per Sia vento, kaj ekfluas akvo.
El Îşi trimete Cuvîntul Său, şi le topeşte; pune să sufle vîntul Lui, şi apele curg.
Li sciigas al Jakob Sian vorton, Siajn leĝojn kaj decidojn al Izrael.
El descopere lui Iacov Cuvîntul Său, lui Israel legile şi poruncile Sale.
Tiel Li ne faras al iu alia popolo; Kaj Liajn decidojn ili ne scias. Haleluja!
El n -a lucrat aşa cu toate neamurile, şi ele nu cunosc poruncile Lui. Lăudaţi pe Domnul!