Proverbs 23

Kiam vi sidiĝos, por manĝi kun reganto, Rigardu bone, kio estas antaŭ vi;
Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
Kaj vi metu tranĉilon al via gorĝo, Se vi estas avidulo.
pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.
Ne deziru liajn bongustajn manĝojn; Ĉar ĝi estas trompa pano.
Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.
Ne penu riĉiĝi; Forlasu vian pripensadon.
Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
Ĉu vi direktos viajn okulojn al ĝi? ĝi jam ne ekzistos; Ĉar riĉeco faras al si flugilojn kiel aglo, kaj forflugas al la ĉielo.
Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.
Ne manĝu panon de malbondeziranto, Kaj ne deziru liajn bongustajn manĝojn.
Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
Ĉar kiaj estas la pensoj en lia animo, tia li ankaŭ estas: Manĝu kaj trinku, li diros al vi, Sed lia koro ne estas kun vi.
căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
La pecon, kiun vi manĝis, vi elvomos; Kaj vane vi perdis viajn agrablajn vortojn.
Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.
En la orelojn de malsaĝulo ne parolu; Ĉar li malŝatos la saĝecon de viaj vortoj.
Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
Ne forŝovu la antikvajn limojn, Kaj sur la kampon de orfoj ne iru.
Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
Ĉar ilia Liberiganto estas forta; Li defendos ilian aferon kontraŭ vi.
căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
Elmetu vian koron al instruo Kaj viajn orelojn al paroloj de prudento.
Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
Ne malvolu puni knabon: Se vi batos lin per kano, li ne mortos.
Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
Vi batos lin per kano, Kaj lian animon vi savos de Ŝeol.
Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
Mia filo, se via koro estos saĝa, Tiam ĝojos ankaŭ mia koro.
Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
Kaj mia internaĵo ĝojos, Kiam viaj lipoj parolos ĝustaĵon.
şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
Via koro sin tiru ne al pekuloj, Sed al timo antaŭ la Eternulo ĉiutage.
Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
Ĉar ekzistas estonteco, Kaj via espero ne perdiĝos.
căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
Aŭskultu vi, mia filo, kaj estu saĝa, Kaj direktu vian koron al la ĝusta vojo.
Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
Ne estu inter la drinkantoj de vino, Inter tiuj, kiuj manĝas tro da viando;
Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
Ĉar drinkemulo kaj manĝegemulo malriĉiĝos, Kaj dormemulo havos sur si ĉifonaĵojn.
Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
Aŭskultu vian patron, kiu vin naskigis, Kaj ne malŝatu vian patrinon, kiam ŝi maljuniĝos.
Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.
Veron aĉetu, kaj ne vendu saĝon Kaj instruon kaj prudenton.
Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
Grandan ĝojon havas patro de virtulo, Kaj naskinto de saĝulo ĝojos pro li.
Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
Via patro kaj via patrino ĝojos, Kaj via naskintino triumfos.
Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.
Donu, mia filo, vian koron al mi, Kaj al viaj okuloj plaĉu miaj vojoj.
Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
Ĉar malĉastulino estas profunda foso, Kaj fremda edzino estas malvasta puto.
Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.
Ŝi embuskas kiel rabisto, Kaj kolektas ĉirkaŭ si perfidulojn.
Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
Ĉe kiu estas ploro? ĉe kiu estas ĝemoj? ĉe kiu estas malpaco? Ĉe kiu estas plendoj? ĉe kiu estas senkaŭzaj batoj? Ĉe kiu estas malklaraj okuloj?
Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
Ĉe tiuj, kiuj sidas malfrue ĉe vino, Ĉe tiuj, kiuj venas, por gustumi aroman trinkaĵon.
Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
Ne rigardu la vinon, kiel ruĝa ĝi estas, Kiel ĝi brilas en la pokalo, kiel glate ĝi eniras:
Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
En la fino ĝi mordas kiel serpento Kaj pikas kiel vipuro.
dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
Viaj okuloj vidos fremdaĵojn, Kaj via koro parolos malĝustaĵojn.
Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
Kaj vi estos kiel dormanto meze de la maro, Kaj kiel dormanto sur la supro de masto.
Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
Ili batis min, sed ĝi min ne doloris; Ili frapis min, sed mi ne sentis; Kiam mi vekiĝos, mi denove tion serĉos.
,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``