Proverbs 20

La vino estas blasfemanto, ebriiga trinkaĵo estas sovaĝa; Kaj kiu delogiĝas per ili, tiu ne estas prudenta.
Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -
Minaco de reĝo estas kiel kriego de leono; Kiu lin kolerigas, tiu pekas kontraŭ sia animo.
Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -
Estas honoro por homo ĉesigi malpacon; Sed ĉiu malsaĝulo estas malpacema.
Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -
En la malvarma tempo mallaborulo ne plugas; Li petos en aŭtuno, kaj li nenion ricevos.
Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -
Intenco en la koro de homo estas profunda akvo; Sed homo saĝa ĝin elĉerpos.
Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -
Multaj homoj proklamas pri sia boneco; Sed kiu trovos homon fidelan?
Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -
Virtulo iras en sia senpekeco; Feliĉaj estas liaj infanoj post li.
Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -
Reĝo, kiu sidas sur trono de juĝo, Disventumas per siaj okuloj ĉion malbonan.
Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -
Kiu povas diri: Mi purigis mian koron, Mi estas libera de mia peko?
Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -
Neegalaj peziloj, neegalaj mezuroj, Ambaŭ estas abomenaĵo por la Eternulo.
Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -
Eĉ knabon oni povas ekkoni laŭ liaj faroj, Ĉu estas pura kaj justa lia konduto.
Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -
Orelon aŭdantan kaj okulon vidantan: Ilin ambaŭ kreis la Eternulo.
Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -
Ne amu dormon, por ke vi ne malriĉiĝu; Malfermu viajn okulojn, kaj vi satiĝos de pano.
Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -
Malbona, malbona, diras la aĉetanto; Sed kiam li foriris, tiam li fanfaronas.
,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -
Oni povas havi oron kaj multe da perloj; Sed buŝo prudenta estas multevalora ilo.
Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -
Prenu la veston de tiu, kiu garantiis por aliulo; Kaj pro la fremduloj prenu de li garantiaĵon.
Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -
Malhonesta pano estas bongusta por homo; Sed lia buŝo poste estos plena de ŝtonetoj.
Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -
Intencoj fortikiĝas per konsilo; Kaj militon oni faru prudente.
Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -
Kiu malkaŝas sekreton, tiu estas kiel kalumnianto; Ne komunikiĝu kun tiu, kiu havas larĝan buŝon.
Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -
Kiu malbenas sian patron kaj sian patrinon, Ties lumilo estingiĝos meze de profunda mallumo.
Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -
Heredo, al kiu oni komence tro rapidas, Ne estas benata en sia fino.
O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -
Ne diru: Mi repagos malbonon; Fidu la Eternulon, kaj Li vin helpos.
Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -
Neegalaj peziloj estas abomenaĵo por la Eternulo, Kaj malvera pesilo estas ne bona.
Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -
La irado de homo dependas de la Eternulo; Kiel homo povus kompreni sian vojon?
Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -
Ĝi estas reto por homo, se li rapidas nomi ion sankta Kaj esploras nur post faro de promeso.
Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -
Saĝa reĝo dispelas malvirtulojn, Kaj venigas radon sur ilin.
Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -
La animo de homo estas lumilo de la Eternulo; Ĝi esploras ĉiujn internaĵojn de la korpo.
Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -
Favorkoreco kaj veremeco hardas reĝon; Kaj per favorkoreco li subtenas sian tronon.
Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -
Gloro por junuloj estas ilia forto, Kaj ornamo por maljunuloj estas grizeco.
Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -
Vundoj de batoj devas penetri en malbonulon, Kaj frapoj devas iri profunde en lian korpon.
Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -