Proverbs 2

Mia filo! se vi akceptos miajn parolojn Kaj konservos ĉe vi miajn ordonojn,
Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,
Ke via orelo atente aŭskultos saĝon Kaj vian koron vi inklinigos al komprenado;
dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;
Se vi vokos la prudenton Kaj direktos vian voĉon al la saĝo:
dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,
Se vi serĉos ĝin kiel arĝenton, Serĉegos kiel trezoron:
dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,
Tiam vi komprenos la timon antaŭ la Eternulo, Kaj vi akiros konadon pri Dio.
atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.
Ĉar la Eternulo donas saĝon; El Lia buŝo venas scio kaj kompreno.
Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
Li havas helpon por la virtuloj; Li estas ŝildo por tiuj, kiuj vivas pie.
El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.
Li gardas la iradon de la justo, Kaj zorgas pri la vojo de Siaj piuloj.
Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.
Tiam vi komprenos veremon kaj juston Kaj pion kaj ĉiun bonan vojon.
Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.
Ĉar saĝo venos en vian koron, Kaj scio estos agrabla por via animo.
Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;
Bona konscio vin gvidos, Prudento vin gardos,
chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,
Por savi vin de la vojo de malbono, De homo, parolanta kontraŭveraĵon,
ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;
De tiuj, kiuj forlasas la ĝustan vojon, Por iri la vojojn de mallumo,
de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;
Kiuj ĝojas, kiam ili faras malbonon, Trovas plezuron en la malordo de la malboneco,
cari se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,
Kies vojoj estas malrektaj Kaj kies irado deflankiĝis;
cari umblă pe cărări strîmbe, şi apucă pe drumuri sucite;
Por savi vin de fremda virino, De edzino ne via, kies paroloj estas glataj,
ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,
Kiu forlasas la amikon de sia juneco, Kaj forgesas la ligon de sia Dio;
care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei.
Ĉar ŝia domo kondukas al morto, Kaj ŝiaj paŝoj al la inferuloj;
Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:
Ĉiuj, kiuj eniras al ŝi, ne revenas, Kaj ne reatingas la vojon de la vivo;
niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.
Ke vi iru la vojon de bonuloj, Kaj sekvu la paŝosignojn de piuloj.
De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!
Ĉar la piuloj loĝos sur la tero, Kaj la senpekuloj restos sur ĝi;
Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămînea în ea;
Sed la malpiuloj estos ekstermitaj de sur la tero, Kaj la maliculoj estos malaperigitaj de tie.
dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.