Proverbs 13

Saĝa filo lernas de la patro; Sed mokanto ne aŭskultas moralinstruon.
Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -
La frukto de la buŝo donas al homo bonan manĝon; Sed la deziro de krimuloj estas perforto.
Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -
Kiu gardas sian buŝon, tiu gardas sian animon; Kiu tro malfermas sian buŝon, tiu pereas.
Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -
La animo de maldiligentulo deziras, kaj ne ricevas; Sed la animo de diligentuloj satiĝas.
Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -
Vorton malveran virtulo malamas; Sed malvirtulo agas abomene kaj venas al honto.
Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -
La virto gardas tiun, kiu iras ĝustan vojon; Sed la malvirto pereigas pekulon.
Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -
Unu ŝajnigas sin riĉa, havante nenion; Alia ŝajnigas sin malriĉa, havante grandan riĉecon.
Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -
Per sia riĉeco homo savas sian animon; Sed malriĉulo ne aŭskultas atentigon.
Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -
La lumo de virtuloj brilegas; Sed la lumilo de malvirtuloj estingiĝos.
Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -
Nur de malhumileco venas malpaco; Sed la akceptantaj konsilojn havas saĝon.
Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -
Riĉeco rapide akirita malgrandiĝas; Sed kion oni kolektas per laboro, tio multiĝas.
Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -
Espero prokrastata dolorigas la koron; Sed plenumita deziro estas arbo de vivo.
O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -
Kiu malŝatas diron, tiu malutilas al si mem; Sed respektanta ordonon estos rekompencita.
Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -
Instruo de saĝulo estas fonto de vivo, Por evitigi la retojn de la morto.
Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -
Bona prudento plaĉigas; Sed la vojo de perfiduloj estas malglata.
O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -
Ĉiu prudentulo agas konscie; Sed malsaĝulo elmontras malsaĝecon.
Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -
Malbona sendito falas en malfeliĉon; Sed sendito fidela sanigas.
Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -
Malriĉa kaj hontigata estos tiu, kiu forpuŝas instruon; Sed kiu observas instruon, tiu estos estimata.
Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -
Deziro plenumita estas agrabla por la animo; Sed malagrable por la malsaĝuloj estas deturni sin de malbono.
Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -
Kiu iras kun saĝuloj, tiu estos saĝa; Sed kamarado de malsaĝuloj suferos doloron.
Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -
Pekulojn persekutas malbono; Sed virtulojn rekompencas bono.
Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.
Bonulo heredigas la nepojn; Kaj por virtulo konserviĝas la havo de pekulo.
Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -
Multe da manĝaĵo estas sur la kampo de malriĉuloj; Sed multaj pereas pro manko de justeco.
Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -
Kiu ŝparas sian vergon, tiu malamas sian filon; Sed kiu lin amas, tiu baldaŭ lin punas.
Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -
Virtulo manĝas, por satigi sian animon; Sed la ventro de malvirtuloj havas mankon.
Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -