Proverbs 27

Nechlub se dnem zítřejším, nebo nevíš, coť ten den přinese.

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Nechať tě chválí jiní, a ne ústa tvá, cizí, a ne rtové tvoji.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Tíž má kamen, a váhu písek, ale hněv blázna těžší jest nad to obé.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

Ukrutnátě věc hněv a prudká prchlivost, ale kdo ostojí před závistí?

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

Lepší jest domlouvání zjevné, než milování tajné.

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Bezpečnější rány od přítele, než lahodná líbání nenávidícího.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

Duše sytá pohrdá i medem, ale duši lačné každá hořkost sladká.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

Jako pták zaletuje od hnízda svého, tak muž odchází od místa svého.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Mast a kadění obveseluje srdce; tak sladkost přítele víc než rada vlastní.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

Přítele svého a přítele otce svého neopouštěj, a do domu bratra svého nechoď v čas bídy své; lepšíť jest soused blízký, než bratr daleký.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Buď moudrý, synu můj, a obvesel srdce mé, ať mám co odpovědíti tomu, kdož mi utrhá.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

Opatrný vida zlé, vyhne se, ale hloupí předce jdouce, těžkosti docházejí.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

Vezmi roucho toho, kterýž slíbil za cizího, a od toho, kdo za cizozemku slíbil, základ jeho.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Tomu, kdož dobrořečí příteli svému hlasem velikým, ráno vstávaje, za zlořečení počteno bude.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

Kapání ustavičné v čas přívalu, a žena svárlivá rovní jsou sobě;

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

Kdož ji schovává, schovává vítr, a jako mast v pravici voněti bude.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

Železo železem se ostří; tak muž zostřuje tvář přítele svého.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

Kdo ostříhá fíku, jídá ovoce jeho; tak kdo ostříhá pána svého, poctěn bude.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

Jakož u vodě tvář proti tváři se ukazuje, tak srdce člověka člověku.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

Propast a zahynutí nebývají nasyceni, tak oči člověka nasytiti se nemohou.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

Teglík stříbra a pec zlata zkušuje, tak člověka pověst chvály jeho.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Bys blázna i v stupě mezi krupami píchem zopíchal, neodejde od něho bláznovství jeho.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Pilně přihlídej k dobytku svému, pečuj o stáda svá.

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

Nebo ne na věky trvá bohatství, ani koruna do pronárodu.

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

Když zroste tráva, a ukazuje se bylina, tehdáž ať se shromažďuje seno s hor.

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

Beránkové budou k oděvu tvému, a záplata pole kozelci.

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

Nadto dostatek mléka kozího ku pokrmu tvému, ku pokrmu domu tvého, a živnosti děvek tvých.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.