Proverbs 20

Víno činí posměvače, a nápoj opojný nepokojného; pročež každý, kdož se kochá v něm, nebývá moudrý.

Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -

Hrůza královská jako řvání mladého lva; kdož ho rozhněvá, hřeší proti životu svému.

Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -

Přestati od sváru jest to každému ku poctivosti, ale kdožkoli se do nich zapletá, blázen jest.

Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -

Lenoch neoře pro zimu, pročež žebrati bude ve žni, ale nadarmo.

Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -

Rada v srdci muže voda hluboká, muž však rozumný dosáhne jí.

Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -

Větší díl lidí honosí se účinností svou, ale v pravdě takového kdo nalezne?

Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -

Spravedlivý ustavičně chodí v upřímnosti své; blažení synové jeho po něm.

Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -

Král sedě na soudné stolici, rozhání očima svýma všecko zlé.

Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -

Kdo může říci: Očistil jsem srdce své? Čist jsem od hříchu svého?

Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -

Závaží rozdílná a míra rozdílná, obé to ohavností jest Hospodinu.

Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -

Po skutcích svých poznáno bývá také i pachole, jest-li upřímé a pravé dílo jeho.

Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -

Ucho, kteréž slyší, a oko, kteréž vidí, obé to učinil Hospodin.

Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -

Nemiluj snu, abys nezchudl, otevři oči své, a nasytíš se chlebem.

Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -

Zlé, zlé, říká ten, kdož kupuje, a odejda, tedy se chlubí.

,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -

Zlato a množství perel, a nejdražší klínot jsou rtové umělí.

Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -

Vezmi roucho toho, kterýž slíbil za cizího, a kdo za cizozemku, základ jeho.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -

Chutný jest někomu chléb falše, ale potom ústa jeho pískem naplněna bývají.

Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -

Myšlení radou upevňuj, a s opatrnou radou veď boj.

Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -

Kdo vynáší tajnost, chodí neupřímě, pročež k lahodícímu rty svými nepřiměšuj se.

Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -

Kdo zlořečí otci svému neb matce své, zhasne svíce jeho v temných mrákotách.

Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -

Dědictví rychle z počátku nabytému naposledy nebývá dobrořečeno,

O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -

Neříkej: Odplatím se zlým; očekávej na Hospodina, a vysvobodí tě.

Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -

Ohavností jsou Hospodinu závaží rozdílná, a váhy falešné neoblibuje.

Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -

Od Hospodina jsou krokové muže, ale člověk jak vyrozumívá cestě jeho?

Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -

Osídlo jest člověku pohltiti věc posvěcenou, a po slibu zase toho vyhledávati.

Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -

Král moudrý rozptyluje bezbožné, a uvodí na ně pomstu.

Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -

Duše člověka jest svíce Hospodinova, kteráž zpytuje všecky vnitřnosti srdečné.

Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -

Milosrdenství a pravda ostříhají krále, a milosrdenstvím podpírá se trůn jeho.

Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -

Ozdoba mládenců jest síla jejich, a okrasa starců šediny.

Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -

Modřiny ran jsou lékařství při zlém, a bití vnitřnostem života.

Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -