Proverbs 16

Při člověku bývá spořádání myšlení, ale od Hospodina jest řeč jazyka.
Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -
Všecky cesty člověka čisté se jemu zdají, ale kterýž zpytuje duchy, Hospodin jest.
Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -
Uval na Hospodina činy své, a budou upevněna předsevzetí tvá.
Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -
Hospodin všecko učinil pro sebe samého, také i bezbožného ke dni zlému.
Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -
Ohavností jest Hospodinu každý pyšného srdce; by sobě na pomoc i jiné přivzal, neujde pomsty.
Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -
Milosrdenstvím a pravdou očištěna bývá nepravost, a v bázni Hospodinově uchází se zlého.
Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -
Když se líbí Hospodinu cesty člověka, také i nepřátely jeho spokojuje k němu.
Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -
Lepší jest maličko s spravedlností, než množství důchodů nespravedlivých.
Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -
Srdce člověka přemýšlí o cestě své, ale Hospodin spravuje kroky jeho.
Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -
Rozhodnutí jest ve rtech královských, v soudu neuchylují se ústa jeho.
Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -
Váha a závaží jsou úsudek Hospodinův, a všecka závaží v pytlíku jeho nařízení.
Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -
Ohavností jest králům činiti bezbožně; nebo spravedlností upevňován bývá trůn.
Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -
Rtové spravedliví líbezní jsou králům, a ty, kteříž upřímě mluví, milují.
Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -
Rozhněvání královo jistý posel smrti, ale muž moudrý ukrotí je.
Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -
V jasné tváři královské jest život, a přívětivost jeho jako oblak s deštěm jarním.
Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -
Mnohem lépe jest nabyti moudrosti než zlata nejčistšího, a nabyti rozumnosti lépe než stříbra.
Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -
Cesta upřímých jest odstoupiti od zlého; ostříhá duše své ten, kdož ostříhá cesty své.
Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -
Před setřením bývá pýcha, a před pádem pozdvižení ducha.
Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -
Lépe jest poníženého duchu býti s pokornými, než děliti kořist s pyšnými.
Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -
Ten, kdož pozoruje slova, nalézá dobré; a kdož doufá v Hospodina, blahoslavený jest.
Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -
Ten, kdož jest moudrého srdce, slove rozumný, a sladkost rtů přidává naučení.
Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -
Rozumnost těm, kdož ji mají, jest pramen života, ale umění bláznů jest bláznovství.
Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -
Srdce moudrého rozumně spravuje ústa svá, tak že rty svými přidává naučení.
Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -
Plást medu jsou řeči utěšené, sladkost duši, a lékařství kostem.
Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -
Cesta zdá se přímá člověku, ale dokonání její jistá cesta smrti.
Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -
Člověk pracovitý pracuje sobě, nebo ponoukají ho ústa jeho.
Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -
Muž nešlechetný vykopává zlé, v jehožto rtech jako oheň spalující.
Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -
Muž převrácený rozsívá sváry, a klevetník rozlučuje přátely.
Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -
Muž ukrutný přeluzuje bližního svého, a uvodí jej na cestu nedobrou.
Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -
Zamhuřuje oči své, smýšleje věci převrácené, a zmítaje pysky svými, vykonává zlé.
Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -
Koruna ozdobná jsou šediny na cestě spravedlnosti se nalézající.
Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -
Lepší jest zpozdilý k hněvu než silný rek, a kdož panuje nad myslí svou nežli ten, kterýž dobyl města.
Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -
Do klínu umítán bývá los, ale od Hospodina všecko řízení jeho.
Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -