Proverbs 6

Sine moj, kad jamčiš bližnjemu svojem i daš svoju ruku drugome,

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

vezao si se vlastitim usnama, uhvatio se riječima svojih usta;

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

učini onda ovo, sine moj: oslobodi se! Jer si dopao u ruke bližnjemu svojemu; idi, baci se preda nj i salijeći bližnjega svoga.

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

Ne daj sna svojim očima ni drijema svojim vjeđama;

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

otmi se kao gazela iz mreže i kao ptica iz ruku ptičaru.

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

Idi k mravu, lijenčino, promatraj njegove pute i budi mudar:

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

on nema vođe, nadzornika, ni nadstojnika,

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

ljeti se sebi brine za hranu i prikuplja jelo u doba žetve.

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

A ti, dokle ćeš, lijenčino, spavati? Kad ćeš se dići oda sna svoga?

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

Još malo odspavaj, još malo odrijemaj, još malo podvij ruke za počinak

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

i doći će tvoje siromaštvo kao skitač i tvoja oskudica kao oružanik.

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

Nevaljalac i opak čovjek hodi s lažljivim ustima;

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

namiguje očima, lupka nogama, pokazuje prstima;

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

prijevare su mu u srcu, snuje zlo u svako doba, zameće svađe.

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

Zato će mu iznenada doći propast, i učas će se slomiti i neće mu biti lijeka.

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

Šest je stvari koje Gospod mrzi, a sedam ih je gnusoba njegovu biću:

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

ohole oči, lažljiv jezik, ruke koje prolijevaju krv nevinu,

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

srce koje smišlja grešne misli, noge koje hitaju na zlo,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

lažan svjedok koji širi laži, i čovjek koji zameće svađe među braćom.

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

Sine moj, čuvaj zapovijedi oca svoga i ne odbacuj nauka matere svoje.

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

Priveži ih sebi na srce zauvijek, ovij ih oko svoga grla;

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

da te vode kada hodiš, da te čuvaju kada spavaš i da te razgovaraju kad se probudiš.

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

Jer je zapovijed svjetiljka, pouka je svjetlost, opomene stege put su života;

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

da te čuvaju od zle žene, od laskava jezika tuđinke.

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

Ne poželi u svom srcu njezine ljepote i ne daj da te osvoji trepavicama svojim,

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

jer bludnici dostaje i komad kruha, dok preljubnica lovi dragocjeni život.

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

Može li tko nositi oganj u njedrima a da mu se odjeća ne upali?

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

Može li tko hoditi po živom ugljevlju a svojih nogu da ne ožeže?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

Tako biva onomu tko ide k ženi svoga bližnjega: neće ostati bez kazne tko god se nje dotakne.

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

Ne sramote li lupeža sve ako je krao da gladan utoli glad:

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

uhvaćen, on sedmerostruko vraća i plaća svim imanjem kuće svoje.

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

Nerazuman je, dakle, tko se upušta s preljubnicom; dušu svoju gubi koji tako čini.

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

Bruke i sramote dopada i rug mu se nikad ne briše.

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

Jer bijesna je ljubomornost u muža: on ne zna za milost u osvetni dan;

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

ne pristaje ni na kakav otkup i ne prima ma kolike mu darove dao.

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.