Proverbs 30

Riječi Agura, sina Jakeova, iz Mase; proročanstvo njegovo za Itiela, za Itiela i Ukala.

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

Da, preglup sam da bih bio čovjek i nemam razbora čovječjeg.

Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

Ne stekoh mudrosti i ne poznajem znanosti svetih!

N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

Tko uzađe na nebo i siđe? Tko uhvati vjetar u šake svoje? Tko sabra vode u plašt svoj? Tko postavi krajeve zemaljske? Kako se zove i kako mu se zove sin? Znaš li?

Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

Svaka je Božja riječ prokušana, štit onima koji se u nj uzdaju.

Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

Ne dodaji ništa njegovim riječima, da te ne prekori i ne smatra lažljivim.

N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

Za dvoje te molim, ne uskrati mi, dok ne umrem:

Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

udalji od mene licemjernu i lažnu riječ; ne daj mi siromaštva ni bogatstva: hrani me kruhom mojim dostatnim;

Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

inače bih, presitivši se, zatajio tebe i rekao: "Tko je Jahve?" Ili bih, osiromašivši, krao i oskvrnio ime Boga svojega.

Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

Ne klevetaj sluge gospodaru njegovu, jer bi te mogao kleti i ti morao okajati.

Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

Ima izrod koji kune oca svoga i ne blagoslivlje majke svoje!

Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

Izrod koji za se misli da je čist, a od kala svojeg nije opran!

Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

Izrod uznositih očiju koji visoko diže svoje trepavice!

Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

Izrod komu su zubi mačevi i očnjaci noževi da proždiru nesretnike na zemlji i siromahe među ljudima!

Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

Pijavica ima dvije kćeri: "Daj! Daj!" Postoje tri stvari nezasitne i četiri koje ne kažu: "Dosta!"

Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,

Carstvo smrti, jalova utroba, zemlja nikad gasna vode i vatra koja nikad ne kaže: "Dosta!"

şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -

Oko koje se ruga ocu i odriče posluh majci iskljuvat će potočni gavrani i izjesti mladi orlovi.

Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

Troje mi je nedokučivo, a četvrto ne razumijem:

Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

put orlov po nebu, put zmijin po stijeni, put lađin posred mora i put muškarčev djevojci.

urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

Takav je put preljubnice: najede se, obriše usta i veli: "Nisam sagriješila."

Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -

Od troga se zemlja ljulja, a četvrtoga ne može podnijeti:

Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

od roba kad postane kralj i kad se prostak kruha nasiti,

un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

od puštenice kad se uda i sluškinje kad istisne svoju gospodaricu.

o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

Četvero je maleno na zemlji, ali mudrije od mudraca:

Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

mravi, nejaki stvorovi, koji sebi ljeti spremaju hranu;

furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

jazavci, stvorovi bez moći, što u stijeni grade sebi stan;

şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

skakavci, koji nemaju kralja, a svi idu u poretku;

lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

gušter, što se rukama hvata, a prodire u kraljevske palače.

păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

Troje ima lijep korak, a četvero lijepo hodi:

Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

lav, junak među zvijerima, koji ni pred kim ne uzmiče;

leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

pijetao što se odvažno šeće među kokošima; jarac koji vodi stado; i kralj sa svojom vojskom.

calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

Ako si ludovao oholeći se ili to svjesno činio, stavi ruku na usta.

Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

Kad se mlijeko metÄe, izlazi maslac; kad se nos pritisne, poteče krv; kad se srdžba potisne, dobiva se spor.

căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.