Proverbs 24

Ne zavidi opakim ljudima niti želi da budeš s njima.

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

Jer im srce smišlja nasilje i usne govore o nedjelu.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

Mudrošću se zida kuća i razborom utvrđuje,

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

i po znanju se pune klijeti svakim blagom dragocjenim i ljupkim.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

Bolji je mudar od jakoga i čovjek razuman od silne ljudine.

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

Jer s promišljanjem se ide u boj i pobjeda je u mnoštvu savjetnika.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

Previsoka je bezumnomu mudrost: zato na sudu ne otvara usta svojih!

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Tko smišlja zlo zove se učitelj podmukli.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Ludost samo grijeh snuje, i podrugljivac je mrzak ljudima.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

Kloneš li u dan bijede, bijedna je tvoja snaga.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Izbavi one koje vode u smrt; i spasavaj one koji posrćući idu na stratište.

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Ako kažeš: "Nismo za to znali", ne razumije li onaj koji ispituje srca? I ne znade li onaj koji ti čuva dušu? I ne plaća li on svakomu po njegovim djelima?

Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Jedi med, sine moj, jer je dobar, i saće je slatko nepcu tvome.

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Takva je, znaj, i mudrost tvojoj duši: ako je nađeš, našao si budućnost i nada tvoja neće propasti.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Ne postavljaj, opaki, zasjede stanu pravednikovu, ne čini nasilja boravištu njegovu;

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

jer padne li pravednik i sedam puta, on ustaje, a opaki propadaju u nesreći.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Ne veseli se kad padne neprijatelj tvoj i ne kliči srcem kada on posrće,

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

da ne bi vidio Jahve i za zlo uzeo i obratio srdžbu svoju od njega.

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

Nemoj se srditi zbog zločinaca, nemoj zavidjeti opakima,

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

jer zao čovjek nema budućnosti, svjetiljka opakih gasi se.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

Boj se Jahve, sine moj, i kralja: i ne buni se ni protiv jednoga ni protiv drugoga.

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Jer iznenada provaljuje nesreća njihova i tko zna kad će doći propast njihova.

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

I ovo je od mudraca: Ne valja biti pristran na sudu.

Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

Tko opakomu veli: "Pravedan si", proklinju ga narodi i kunu puci;

Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

a oni koji ga ukore nalaze zadovoljstvo, i na njih dolazi blagoslov sreće.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

U usta ljubi tko odgovara pošteno.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Svrši svoj posao vani i uredi svoje polje, potom i kuću svoju zidaj.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Ne svjedoči lažno na bližnjega svoga: zar ćeš varati usnama svojim?

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Ne reci: "Kako je on meni učinio, tako ću i ja njemu; platit ću tom čovjeku po djelu njegovu!"

Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Prolazio sam mimo polje nekog lijenčine i mimo vinograd nekog luđaka,

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

i gle, sve bijaše zaraslo u koprive, i sve pokrio čkalj, i kamena ograda porušena.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

Vidjeh to i pohranih u srcu, promotrih i uzeh pouku:

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

"Još malo odspavaj, još malo odrijemaj, još malo podvij ruke za počinak,

,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

i doći će tvoje siromaštvo kao skitač i oskudica kao oružanik!"

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.