Proverbs 23

Kad sjedneš blagovati s moćnikom. dobro pazi što je pred tobom;

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

stavljaš nož sebi pod grlo ako si proždrljivac;

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

ne poželi slastica njegovih jer su jelo prijevarno.

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

Ne trudi se stjecati bogatstvo; okani se takve misli;

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

usmjeriš li oči prema njemu, njega već nema jer načini sebi krila kao orao i odleti u nebo.

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

Ne jedi jela zavidnikova, ne čezni za slasticama njegovim,

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

jer on je onakav kako u sebi misli: "Jedi i pij", veli ti, ali mu srce nije s tobom.

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Zalogaj koji si pojeo izbljuvat ćeš, uzalud ćeš prosut' svoje ljupke riječi.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

Pred bezumnikom nemoj govoriti jer prezire tvoje umne riječi.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

Ne pomiči prastare međe i ne prodiri u polje siročadi,

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

jer je moćan njihov osvetnik: branit će njihovo pravo protiv tebe.

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

Obrati pouci srce svoje i uho svoje riječima mudrim.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Ne uskraćuj djetetu opomene, jer, udariš li ga šibom, neće umrijeti:

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

biješ ga šibom, ali mu dušu iz Podzemlja izbavljaš.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

Sine moj, kad ti je mudro srce, i ja se od srca veselim;

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

i kliče sva nutrina moja kad ti usne govore što je pravo.

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

Neka ti srce ne zavidi grešnicima, nego neka ti uvijek bude u strahu Gospodnjem,

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

jer imat ćeš budućnost i tvoja nada neće propasti.

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Slušaj, sine moj, i mudar budi i ravnim putem vodi srce svoje.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Ne druži se s vinopijama ni sa žderačima mesa,

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

jer pijanica i izjelica osiromaše i pospanac se oblači u krpe.

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Slušaj svoga oca, svoga roditelja, i ne prezri majku kad ostari.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Pribavi istinu i ne prodaji je, steci mudrost, pouku i razbor.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Radovat će se otac pravednikov, i roditelj će se mudroga veseliti.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

Neka se veseli otac tvoj i majka tvoja, i neka se raduje roditeljka tvoja.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Daj mi, sine moj, srce svoje, i neka oči tvoje raduju putovi moji.

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

Jer bludnica je jama duboka i tuđinka tijesan zdenac.

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

Ona i vreba u zasjedi kao lupež i uvećava broj bezbožnika među ljudima.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

Komu: ah? komu: jao? komu: svađe? komu: uzdasi? komu: rane nizašto? komu: zamućene oči?

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

Onima što kasno sjede kod vina, koji su došli kušati vino začinjeno.

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

Ne gledaj na vino kad rujno iskri, kad se u čaši svjetlucavo prelijeva: pije se tako glatko,

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

a na kraju ujeda kao zmija i žaca kao guja ljutica.

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

Oči će ti gledati tlapnje i srce govoriti ludosti.

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

I bit će ti kao da ležiš na pučini morskoj ili kao da ležiš navrh jarbola.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

"Izbiše me, ali me ne zabolje; istukoše me, ali ne osjetih; kad se otrijeznim, još ću tražiti."

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``